Reguli noi pentru ITP. România, obligată să îşi armonizeze legislaţia

Regulile pentru inspecţia tehnică periodică (ITP) vor fi modificate începând din 20 mai 2018, dată de la care va intra în vigoare noua legislaţie armonizată cu directivele europene în materie.

România trebuie să transpună în legislaţia naţională, până în data de 20 mai 2017, noile reglementări UE privind inspecţia tehnică a autovehiculelor, reguli care vor intra în vigoare un an mai tîrziu, în 2018.

Pentru aceasta, Guvernul a făcut o primă propunere de modificare a OG 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. Actul normativ a fost aprobat prin Legea 167/2003, iar ulterior, a fost modificat de cinci ori.

Concret, noile reguli vor înaspri supravegherea exercitată de Registrul Auto Român asupra staţiilor şi personalului ITP.

În ceea ce-i priveşte pe şoferi, proiectul de act normativ încadrează deficienţele constatate de inspectorii tehnici în trei categorii – deficienţe minore, deficienţe majore şi deficienţe periculoase.

Astfel, pentru deficienţele minore, se consideră că inspecţia tehnică periodică este trecută. În cazul unor deficienţe majore sau periculoase, este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială.

Deficienţe minore acelea care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore, precum plăcile cu numărul de înmatriculare deteriorate, pedala de frânare cu îmbrăcămintea uzată, lipsa capacului de la rezervorul lichidului de frână, geamurile fisurate, oglinzile deteriorate sau sistemul de dezaburire deteriorat.

La rândul lor, deficienţe majore vor fi cele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante, precum lipsa numărului de înmatriculare, servofrâna deteriorată, neacţionarea frânei pe una sau mai multe roţi, lămpile de frânare lipsă, caroseria reparată necorespunzător sau şuruburile de siguranţă lipsă de la transmisie.

Deficienţele periculoase vor fi cele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului. În această categorie se pot încadra uzura excesivă a discurilor de frână, jocul excesiv la volan, jocul excesiv la rulmenţii roţii sau scurgerile de combustibil.

Potrivit proiectului, „un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe (…) este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere.”

Persoana care prezintă vehiculul la inspecţia tehnică periodică va fi informată cu privire la orice deficienţe care au fost identificate la vehicul şi care necesită remediere.

Staţiile de inspecţie tehnică periodică vor comunica electronic RAR. informaţiile necesare pentru generarea certificatelor de inspecţie tehnică periodică, iar RAR transmite electronic staţiilor de inspecţie tehnică periodică certificatele de inspecţie tehnică periodică în vederea emiterii acestora.

După primirea informaţiilor din certificatele de inspecţie tehnică periodică, RAR le transmite în format electronic autorităţii naţionale de înmatriculare.

Proiectul de modificare a UG 81/2000 a fost supus dezbaterii publice, dar in continuare trebuie aprobat de Guvern si trimis Parlamentului pentru adoptare.

Până la intrarea în vigoare a noilor reguli, Ministerul Transporturilor va trebui să refacă modelului certificatului de inspecţie tehnică periodică şi a ecusonului de inspecţie tehnică periodică.