Începând de miercuri, 1 aprilie, programul ”Rabla 2015” demarează cu sesiunea de depunere și validare a dosarelor producătorilor, importatorilor de autoturisme și distribuitorilor auto – pe scurt, cu etapa de validare a agenților economici în program, etapă care se va derula între 1 și 10 aprilie.
Suma alocată pentru programul ”Rabla 2015” este de 200 de milioane de lei, din care 162 de milioane de lei pentru persoanele fizice, iar restul de 38 de milioane pentru persoane juridice și instituții publice. Aceste sume corespund unor totaluri de 200.000 de tichete pentru persoane fizice, respectiv 5.000 de tichete pentru persoane juridice și instituții publice. Tichetele vor fi alocate electronic, în sistemul informatic gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu.
Probleme pentru firme
De la început trebuie precizat că vehiculele care urmează a fi scoase din uz în cadrul programului ”Rabla 2015” trebuie să aibă o vechime de cel puțin 8 ani, fiind eligibile pentru casare doar ”autovehiculul uzat a cărui primă înmatriculare în România a avut loc ulterior datei de 31 decembrie 2007, cu excepția celui aflat în proprietatea unei unități administrativ-teritoriale sau a unei instituții publice”.
Prin urmare, o bună parte dintre IMM-urile care folosesc vehicule mai noi de 8 ani (dar cu un grad de uzură mult mai pronunțat, din cauza utilizării mai intense) nu vor fi eligibile pentru programul ”Rabla 2015”, aceste modele urmând a intra în circuitul second hand. În plus, în urma analizei evoluției pieței auto din ultimii cinci ani, FloteAuto consideră că numărul de 5.000 de tichete destinate persoanelor juridice și instituțiilor publice este prea mic, dat fiind că achizițiile companiilor domină actualmente piața auto de mașini noi.
La care se mai adaugă politica restrictivă de cedare a dreptului de a beneficia de prima de casare la achiziționarea unui autovehicul nou: persoanele fizice pot ceda acest drept doar către alte persoane fizice, în timp ce persoanelor juridice și instituțiilor publice le este interzis acest lucru. În condițiile în care, realist vorbind, puterea de cumpărare și posibilitățile de achiziție ale mașinilor noi sunt mult mai reduse la persoanele fizice decât la cele juridice, din nou remarcăm o impunerea unei bariere inutile – interesul principal este de a elimina din parcul auto mașinile vechi și poluante, nu de a limita accesul firmelor la programul ”Rabla”.
Ca idee, iată și ce tipuri de persoane juridice (de drept public ori de drept privat) intră în categoria celor care se pot înscrie în progamul ”Rabla 2015”:
- unități administrativ-teritoriale
- unități/instituții de învățământ, de stat ori private
- instituții publice, inclusiv institute de cercetare-dezvoltare înființate ca instituții publice, precum și instituții din sistemul de apărare, ordine publică, și siguranță națională
- organizații neguvernamentale
- unități aparținând unor culturi religioase recunoscute în România
- operatori economici cu personalitate juridică, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare care își desfășoară activitatea în regim economic
- societăți profesionale cu răspundere limitată
- unități medico-sanitare
- operatori economici fără personalitate juridică
- organizații profesionale care își desfășoară activitatea în una dintre formele de exercitare a profesiei liberale
În condițiile din România, extrem de puține persoane fizice au posibilitatea de a-și achiziționa mașini noi, casând un autoturism vechi, deci este clar că ”bursa tichetelor” va ține din nou capul de afiș al acestui nou program ”Rabla”, favorizând, mai mult sau mai puțin, specula. În teorie, faptul că există de patru ori mai multe tichete pentru persoane fizice decât pentru firme ar trebui să dinamizeze piața auto și să readucă la cote mai ridicate interesul cumpărătorilor persoane fizice.
În realitate, însă, am văzut că tot companiile și IMM-urile rămân clienții care mențin dinamica vânzărilor de mașini noi. Deci nu ne așteptăm nici de la noul program ”Rabla 2015” la rezultate pe termen mediu și lung. Mai ales că, dacă ne uităm în lista de mai sus a persoanelor juridice, realizăm ce potențial uriaș există pentru achiziția de autovehicule noi, în paralel cu eliminarea vehiculelor vechi și poluante.
Ecobonusuri noi, dar suficiente?
Cuantumul primei de casare este de 6.500 de lei (aproape 1.500 de euro), o valoare atractivă mai ales pentru cei care doresc să ”scape” de mașinile foarte vechi. În plus, se oferă posibilitatea de a beneficia de cumularea a maximum două ecobonusuri la achiziționarea unui autovehicul nou mai puțin sau deloc poluant – este o prevedere care îi conferă noului program ”Rabla 2015” o imagine ceva mai eco…
Iată și ecobonusurile avute în vedere de noul program ”Rabla 2015”:
- un ecobonus de 750 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou al cărui motor generează mai puțin de 100 g/km emisii CO2 (în regim de funcționare mixt, potrivit mențiunilor înscrise în certificatul de conformitate)
- un ecobonus de 1.500 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou cu sistem de proplusie hibrid (tehnologii hibrid convenționale)
- un ecobonus de 2.500 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in)
Cumularea a două ecobonusuri este posibilă doar între cel de 750 de lei și unul dintre cele două ecobonusuri de la punctele 2) și 3), o decizie logică, dar care ar putea implica și niște confuzii.
Cât de multe modele noi aflate în vânzare au emisii CO2 mai mici de 100 g/km, conform datelor oficiale de consum și poluare? Foarte puține, fiind vorba, în general, de mașini de oraș, cu motoare foarte mici. Din punct de vedere tehnic, diesel-urile sunt avantajate în privința emisiilor de CO2 față de cele pe benzină, cu puteri similare, dar, în ansamblu, nu sunt mai puțin poluante decât motoarele similare pe benzină.
În schimb, un diesel este mai scump decât un motor pe benzină cu putere similară cu minimum câteva sute de euro, așa încât avantajul de 750 de lei (circa 170 de euro) este mult prea mic pentru a face diferența cu adevărat. Să luăm, ca exemplu, modelul Ford Fiesta:
– cea mai ieftină versiune pe benzină este 1.0 65 CP, cu emisii CO2 de peste 100 g/km; scăzând prima de casare de 6.500 de lei a progamului Rabla 2015, prețul de bază va scădea cu aproximativ 1.475 de euro, de la 11.550 de euro la 10.075 euro;
– cea mai ieftină versiune diesel, cu motorul 1.5 TDCI de 75 CP, are emisii CO2 de 98 g/km; deci se pot cumula prima de casare de 6.500 de lei și ecobonusul de 750 de lei (pentru emisii CO2 mai mici de 100 g/km), așa încât prețul de bază va scădea cu aproximativ 1.645 euro, de la 13.550 euro la 11.905 euro;
Așadar, versiunea diesel este cu 1.830 de euro mai scumpă, față de 2.000 de euro fără a aplica programul ”Rabla 2015”. Deci ecobonusul este un argument insuficient pentru a privilegia mașina cu un consum mai redus (în cazul nostru, cea diesel). Iar prima de casare se dovedește mai atractivă doar în cazul versiunilor cât mai ieftine, de obicei evitate de persoanele fizice, dar acceptate de firme.
Apoi intervine o problemă de semantică: ce înseamnă, în accepțiunea celor de la Ministerul Mediului, ”sistem de propulsie hibrid – tehnologii hibrid convenționale”? De exemplu, hibrid este și sistemul ”Synergy Drive” benzină-electric cunoscut de pe modelele Toyota, dar și un motor alimentat cu GPL, cum are în gamă Dacia.
În cazul unui model Toyota Yaris Hybrid, de exemplu, se pot cumula ecobonusurile de la punctele 1) și 2), după cum urmează: 750 de lei (emisii CO2 de numai 75 g/km) plus 1.500 de lei (tehnologie hibrid), rezultând 2.250 de lei (circa 510 euro). La care adăugăm prima de casare de 6.500 de lei (aproape 1.500 de euro), așa încât prețul de bază al unei Toyota Yaris Hybrid (14.330 de euro, prin oferta specială Terra Hybrid) scade cu circa 2.000 de euro, ajungând la puțin peste 12.000 de euro, un nivel similar cu al concurenților cu motoare diesel – vezi exemplu de mai sus, cu Ford Fiesta 1.5 TDCi. Ar fi interesant dacă aceste ecobonusuri ar fi valabile pentru mașinile hibride și la achiziționarea normală, nu doar prin programul ”Rabla 2015”.
În al doilea caz putem lua ca exemplu modelul Logan 1.2 16V 75CP echipat cu GPL. Emisiile de CO2 ale acestuia sunt de 120 g/km, față de 136 g/km la aceeași motorizare, fără GPL. Deci ecobonusul de 750 de lei nu este valabil, însă cel de 1.500 de lei (circa 340 euro) poate fi aplicat, reprezentând jumătate din diferența de 700 euro pe care o presupune montarea instalației GPL. Dată fiind economia față de varianta doar pe benzină, ecobonusul devine chiar atractiv. Rămâne de văzut dacă acesta ar putea fi aplicat și în cazul modelelor la care se poate adapta o instalație GPL după ieșirea din fabrică, dar asta e deja o altă discuție.
În final, este cel puțin interesant, dacă nu chiar inacceptabil, faptul că legiuitorii ”bagă în aceeași oală” modelele hibride plug-in și modelele electrice 100%. Cele din prima categorie au o autonomie în regim electric destul de mică (de exemplu, Mitsubishi Outlander PHEV poate merge fără a utiliza motorul pe benzină circa 50 km, iar Opel Ampera vreo 60-80 km), iar proprietarii nu sunt foarte motivați să reîncarce bateriile zilnic. Așa încât o bună parte din regimul de utilizare va fi în regim hibrid, ceea ce va însemna consum de benzină, deci emisii de CO2 în exploatare. Asta în timp ce mașinile electrice 100% ar trebui să fie clar avantajate din punct de vedere al ecobonusului, nepoluând deloc în utilizare.
Cumulând ecobonusurile 1) și 2), rezultă o sumă de 3.250 de lei – echivalentul a circa 730 de euro. Adăugând prima de casare de 6.500 de lei (aproape 1.500 de euro), ajungem la un ”discount Rabla” de vreo 2.200 de euro. Adică de 5 ori mai mic decât cei 10.000 de euro pe care Franța îi oferă celor care casează o mașină veche, preferând să cumpere o mașină electrică nouă.
Luând în considerare și că prețurile mașinilor plug-in hibride, respectiv ale celor electrice actuale depășesc 25-30.000 de euro, înseamnă că programul ”Rabla 2015” aduce o reducere mai mică de 10%, plus obligativitatea de a casa o mașină veche. Nu e tocmai ce se așteaptă clienții de la sintagma ”stimularea înnoirii parcului auto”, nu-i așa?! Mai ales că, până acum, discuția privind mașinile electrice promitea un ecobonus ceva mai tentant, de 12.000 de lei (circa 2.700 de euro).
UPDATE: Ministerul Mediului a anunțat introducerea, de la jumătatea lui 2015, a unui nou ecotichet în valoare de 20.000 de lei, pentru achiziția de mașini 100% electrice – Ecotichet de 20.000 de lei și 10.000 de stații de încărcare pentru mașini electrice
Va avea succes ”Rabla 2015”?
Răspunsul este DA, însă este un ”da”… mai cu jumătate de gură. Pentru dealerii auto, programele de tip ”Rabla” au fost întotdeauna niște baloane de oxigen, iar contingentele atribuite au fost, de multe ori, insuficiente. Trebuie înțeles, totuși, că un astfel de program ajută doar marginal vânzările de mașini noi, mai ales în condițiile unor bonusuri mult prea puțin atractive.
În plus, se pare că autoritățile persistă în a nu lua în considerare tabloul realist al pieței, care este susținută în mod clar de achizițiile făcute de firme, segmentul persoanelor fizice fiind în continuare afectat destul de puternic de efectele crizei: venituri mici, locuri de muncă nesigure, deci temeri privind creditarea. Lucruri care fac acest segment de clienți mult mai predispus domeniului second hand. Un domeniu pe care, în continuare, guvernanții nu înțeleg cum să-l tempereze – deși, de exemplu, soluția impozitării anuale graduale este foarte la îndemână, chiar dacă nepopulară.
În încheiere, sperăm că viitorul program ”Rabla 2016” (pe care Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, declară că ”ni-l dorim sută la sută ecologic”) va fi gândit mult mai pragmatic și, neapărat, mai adaptat realităților cotidiene. Adică va lua mai mult în considerare aportul companiilor la dinamica pieței de vehicule noi, în paralel cu o stimulare reală a înnoirii parcului auto.
Comentați?