Primele finanţări pentru modernizarea drumurilor judeţene prin etapa a doua a Programul Naţional de Dezvoltare Locală – PNDL au fost deja alocate, valoarea totală a fondurilor apropiindu-se de 600 milioane de lei.
Lansat de abia în iulie 2017, cu aproape şase luni întîrziere, Programul Naţional de Dezvoltare Locală etapa a II-a dispune de credite de angajament în valoare de 30 de miliarde de lei, primele proiecte pentru reabilitarea infrastructurii rutiere judeţene fiind deja aprobate. Acestea vizează refacerea a 270 de km de drumuri din şase judeţe, Vâlcea, Bacău, Călăraşi, Neamţ, Bistriţa-Năsăud şi Mehedinţi.
Proiectele aprobate până la 1 decembrie
În jud. Vâlcea, valoarea celor patru contracte aprobate este de 9,8 milioane de lei, fondurile urmând a fi utilizaţi pentru:
– Refacerea platformei drum şi a podeţelor de pe DJ 654 Valea Cheii-Cheia-Mănăstirea Iezer – Schitu Pahomie, km 6+000 – 16+681 (valoarea alocării: 1,1 milioane de lei);
– Refacerea podeţelor de pe DJ 643B, km 20+950, km 26+300 şi km 31+100 (valoarea alocării 1,7 milioane de lei);
– Refacerea platformei de drum şi a zidurilor de sprijin de pe DJ 703M Perişani-Cornet km 2+800, km 3+800, km 5+200 (valoarea alocării: 2,5 milioane de lei);
– Refacerea platformei drum şi a zidurilor de sprijin, precum şi amenajarea podeţelor de pe DJ 701D Ciunget-Latoriţa-Galbenu, km 0+000 – 5+500 (valoarea alocării: 4,5 milioane de lei);
În jud. Bacău, cele 6 contracte de finanţare semnate au o valoare totală de peste 170 de milioane de lei şi vizează modernizarea a 94 de kilometri de drumuri.
În jud. Călăraşi, va fi modernizat şi reabilitat drumul judeţean DJ 2111D, pe tronsonul: DN21 (Ştefan Vodă) – Libertatea – DN3B (Dichiseni) – km 13+500 – km 41+500. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 46 milioane de lei.
Proiectele semnate pentru refacerea drumurilor locale din jud. Neamţ au o valoare totală de 196,8 mil. de lei şi vizează, la rândul lor, consolidarea şi modernizarea a 70 de kilometri de drumuri judeţene şi a opt poduri din localităţile Vînători Neamţ, Secu, Mănăstirea Sihăstria, Răuceşti, Bicaz, Păstrăveni şi Grumăzeşti. În jud. Neamţ, au mai fost semnate alte 10 contracte de finanţare prin PNDL, în valoare totală de 38,7 milioane de lei, pentru modernizarea altor 50 de kilometri de drumuri judeţene.
Pentru reabilitarea infrastructurii rutiere din jud. Mehedinţi au fost aprobate
trei contracte de finanţare, valoarea totală a proiectelor fiind de aproximativ 78 de milioane de lei şi au în vedere reabilitarea a 36 kilometri de drumuri.
În jud. Bistriţa-Năsăud va începe reabilitarea a 25 de km, beneficiari fiind Consiliul Judeţean şi comuna Lechinţa, unde se vor moderniza drumurilor judeţene 172 D Km 75+353-93+132, Măgura Ilvei-Lunca Ilvei şi 172 E, Km 0+000-7+000, Strugureni-Matei. Valoare totală a contractelor este de aproximativ 88 milioane lei.
Pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, în jud. Sălaj a fost semnat contractul ce vizează reabilitare drumului judeţean DJ 110: Măierişte-Doh-Dumuslău-Carastelec”, cu o lungime de 16,475 kilometri. Valoarea nerambursabilă alocată din bugetul ministerului este de 29,4 milioane de lei, diferenţa până la valoarea totală, de 31,1 milioane de lei fiind reprezentată de cofinanţarea Consiliului Judeţean Sălaj.
Rol benefic dezvoltării, dar…
Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale, Paul Stănescu, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport reprezintă o prioritate, întrucât contribuie la creşterea gradului de mobilitate a persoanelor şi a bunurilor, asigură accesul mai facil şi mai rapid către furnizorii de servicii de sănătate, sociale şi educative, contribuie la reducerea timpului de deplasare şi asigură o mai mare securitate în transport. Acesta a ţinut să sublinieze că alocările prin PNDL nu au la bază criterii politice, ci economice. „Vreau să ştie toată lumea că nu au fost alocaţi banii pe vreun criteriu politic şi criteriile pe care s-au alocat banii pe judeţe prin PNDL sunt criterii clare, şi anume capacitatea financiară, suprafaţa judeţului respectiv, numărul de locuitori şi numărul de UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale, n.red.). Dacă cineva spune că este un program politic, făcut de un anumit partid politic sau de o alianţă, eu îi spun că se înşală”, a precizat recent Paul Stănescu.
Deşi importanţa PNDL nu ar trebui pusă vreodată la îndoială, transformarea sa într-un instrument electoral a fost deseori adusă în discuţie. În iunie 2017, fostul premier Sorin Grindeanu l-a acuzat pe ministrul de atunci al Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh că a folosit Programul în scopuri politice, i-a ridicat dreptul de aprobare a proiectelor şi i-a demis pe secretarii de stat, pentru ca semnarea documentelor în cadrul PNDL să nu fie făcută nici prin interpuşi. “Am făcut acest demers pentru a bloca eventualele abuzuri şi nu pentru a bloca programul”, afirma Sorin Grindeanu.
De altfel, chiar şi preşedintele Klaus Iohannis arăta, în cadrul unei dezbateri cu administraţiile locale din judeţul Suceava, că, în pofida beneficiilor certe, “Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparenţă, a împărţit ţara în două categorii – primari fericiţi şi primari nefericiţi, beneficiari ai Programului sau eliminaţi de pe lista Programului, de multe ori pe criterii politice”.
La nivel teoretic, PNDL este principalul program naţional de finanţare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din ţară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educaţie, apă-canalizare, energie termică şi electrică, inclusiv iluminat public, transport/drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire şi sport.
Programul Naţional de Dezvoltare Regională este finanţat în proporţie de peste 80% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, restul banilor fiind alocaţi din bugetele locale.
PNDL etapa 1 s-a derulat în perioada 2013-2016, cu un buget alocat în total de 15 miliarde de lei şi cu peste 4.700 de obiective în finanţare.
Etapa a II-a a PNDL a fost instituită prin OUG nr. 6/2017, iar în cadrul ei, se asigură finanţarea a 9.500 obiective de investiţii noi. Programul este structurat pe 3 subprograme: Subprogramul „Infrastructură la nivel judeţean”: Subprogramul „Modernizarea satului românesc”; Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”.
România rurală reuneşte peste 10.000 de sate şi nouă milioane de locuitori, însă are un potenţial de dezvoltare insuficient explorat.
(Articol publicat în revista Flote Auto, decembrie 2017 – ianuarie 2018)
Comentați?