Povara fiscală a mașinilor de serviciu în Europa variază semnificativ de la o țară la alta, indiferent de tipul autoturismului cea mai mare sarcină fiind în Danemarca, iar cea mai mică, în Ungaria, potrivit unei analize realizate de organizația neguvernamentală Transport & Environment. România se plasează în Top 10 cele mai mari poveri fiscale în cazul mașinilor electrice și în a doua parte a clasamentelor în cazul vehiculelor clasice.
Studiul realizat de Federația Europeană pentru Transport și Mediu (Transport & Environment) a analizat sistemele de taxare a mașinilor din 31 de țări europene, în calculul poverii fiscale totale pentru un autoturism de serviciu fiind incluse impozitarea achiziției și proprietății, taxele pe carburanți și energie electrică, precum și impozitarea beneficiilor în natură. Totodată, calculele au vizat o deținere pe o perioadă de 4 ani, cu un parcurs de 25.000 km/an și o utilizare 50% în interes profesional și 50% în interes personal.
Mașinile de clasă mică pe benzină
Povara fiscală totală pentru o mașină de serviciu de clasă mică pe benzină (cu un preț de achiziție de 14.000 de euro) variază semnificativ între țări, cu o diferență de 29.000 euro (de 11 ori) între cea mai mare și cea mai mică sarcină fiscală pe o perioadă de patru ani (Tabelul 1). Cea mai mare sarcină fiscală totală este în Danemarca (31.805 euro) și Norvegia (18.592 euro), iar cea mai mică este în Ungaria (2.611 euro) și Bulgaria (3.304 euro). România se plasează la jumătatea clasamentului, pe poziția a 16-a, cu o povară fiscală de 6.920 de euro timp de 4 ani, între Elveția (7.074 euro) și Luxemburg (6.635 euro).
Clasamentul este similar și pentru costul total de utilizare a mașinii, care include prețul de bază al vehiculului, TVA și povara fiscală totală. Astfel, cele mai mari costuri sunt în Danemarca (49.305 euro) și Țările de Jos (36.523 euro) și cele mai mici, în Bulgaria (20.104 euro) și Ungaria (20.391 euro).
Mașinile de clasă mică BEV
Pentru o mașină BEV (electrică pe baterie) de clasă mică utilizată patru ani ca beneficiu salarial (cu un preț de achiziție de 24.000 de euro), cea mai mare povară fiscală totală este tot în Danemarca (22.516 euro), dar și în Islanda (12.642 euro), iar cea mai mică sarcină fiscală totală este în Ungaria (0 euro) și Letonia (382 euro) (Tabel 2). Cu o povară fiscală pe 4 ani de 8.454 de euro, România se plasează pe locul 7 în acest clasament, din cauza nivelului ridicat de impozitare a beneficiilor în natură.
Cel mai mare cost total pentru o mașină electrică pe baterie de clasă mică întâlnim din nou în Danemarca (52.516 euro) și Țările de Jos (40.018 euro), din cauza lipsei de stimulente la achiziție și a impozitelor mai mari, în special a celor aplicate beneficiilor în natură. În schimb, Grecia (22.397 euro) și Luxemburg (24.158 euro) au cel mai mic cost total ca urmare a acordării subvențiilor mari la cumpărare.
SUV-urile compacte pe benzină
Pentru un SUV compact pe benzină utilizat timp de patru ani ca beneficiu salarial (cu un preț de achiziție de 33.000 de euro), diferența sarcinii fiscale totală între țări (Tabel 3) este chiar mai mare decât pentru o mașină de serviciu de clasă mică. În timp ce în Danemarca, Norvegia și Irlanda, povara fiscală totală este mai mare de 40.000 euro, în Ungaria, Letonia și Polonia sarcina fiscală este mai mică de 5.000 euro. Între Danemarca și Ungaria există o diferență de sarcină fiscală totală de 80.000 euro (de 34 de ori). Potrivit Transport & Environment, impozitarea beneficiilor în natură și a achizițiilor variază semnificativ între țări, în timp ce impozitarea proprietății și a energiei tind să fie similare.
România se plasează pe locul 19 în acest clasament, cu o sarcină fiscală de 14.029 euro pe 4 ani, între Franța (14.802 euro) și Germania (13,705 euro)
SUV-urile compacte BEV
Povara fiscală totală pentru un SUV compact BEV (cu un preț de achiziție de 37.500 euro) utilizat timp de patru ani ca beneficiu salarial (Tabel 4) este similară cu cea pentru o mașină electrică pe baterie de clasă mică, însă se remarcă în mai multe țări europene o creștere a impozitării beneficiilor în natură din cauza prețului mai mare al autoturismului. Încă o dată, cea mai mare sarcină fiscală totală este în Danemarca (31.189 euro) și Islanda (19.470 euro), iar cea mai mică sarcină fiscală totală în Ungaria (0 euro) și Letonia (420 euro). România se plasează pe locul 7, cu o povară fiscală de 13.078 euro pe 4 ani, mult mai mare decît în Germania (4.398 euro), Franța (3.705 euro) sau Marea Britanie (2,480 euro).
SUV-urile compact PHEV
Povara fiscală totală pentru un SUV compact plug-in hibrid (PHEV) (Tabel 5) este adesea mai mare decât cea pentru un SUV compact BEV (Tabel 4), deoarece multe țări acordă scutiri de taxe pentru mașinile cu emisii zero, dar nu și pentru cele cu emisii scăzute. Calculele sunt realizate pentru un model cu un preț de achiziție de 36.000 de euro.
În ceea ce privește clasamentul țărilor, prima și ultima poziție rămân aceleași, cu cea mai mare sarcină fiscală totală în Danemarca (44.997 euro) și cea mai mică în Ungaria (1.867 euro). În Portugalia, Slovenia și Marea Britanie, povara fiscală totală pentru o mașină de serviciu SUV compact BEV este relativ mică, dar pentru un SUV compact PHEV este relativ mare, clasându-le astfel printre țările cu cele mai mare sarcini fiscale. România se plasează la jumătatea Topului, pe poziția 14, cu 14.791 euro, o povară fiscală din nou mai mare decât în Germania (9.154 euro) sau Franța (11.512 euro).
Diferențele nete de taxe pentru mașinile de serviciu
– Mașinile de clasă mică. BEV vs benzină
Diferența de impozitare între o mașină de clasă mică BEV și una de clasă mică pe benzină utilizate pe o perioadă de patru ani ca beneficiu salarial variază semnificativ în funcție de țară, de la un maxim de 15.555 euro în Irlanda la un minim de -1.747 euro în Cipru. În România are a doua cea mai mică diferență de netă
Fără subvenții la achiziții, cinci țări au o diferență fiscală negativă. Unele dintre aceste țări, precum Croația și România (-1.700 euro), aplică un procent fix la valoarea mașinii pentru impozitarea beneficiilor în natură și, prin urmare, impozitează mai mult BEV-urile, deoarece sunt mai scumpe. La celălalt capăt al spectrului, Regatul Unit se alătură Irlandei cu cea mai mare diferență fiscală datorită impozitării foarte diferențiate a beneficiilor în natură.
– SUV-urile compacte. BEV vs benzină
Diferența fiscală dintre un SUV compact BEV și un SUV compact pe benzină utilizate pe o perioadă de patru ani ca beneficiu salarial variază în funcție de țară într-o măsură și mai mare decât în cazul comparației mașinilor de clasă mică. Cea mai mare diferență fiscală este în Danemarca (52.614 euro), iar cea mai mică, în Bulgaria (1.456 euro). Prezența unor subvenții mari la achiziție care generează o povară fiscală negativă (adică un beneficiu fiscal) pentru BEV-uri este mai importantă pentru determinarea diferenței fiscale în cazul SUV-urilor compacte, decât în cazul mașinilor de clasă mică. Acest lucru se datorează faptului că alte forme de impozitare (impozitarea achizițiilor, impozitarea dreptului de proprietate, impozitarea beneficiilor în natură) alcătuiesc o mare parte din diferența fiscală pentru un SUV compact în comparație cu subvențiile la achiziție. Rezultatul este că topul țărilor în funcție de diferența fiscală pentru SUV-urile compacte este în mare parte același cu și fără subvenții pentru achiziții, România fiind singura modificare notabilă, datorită granturilor sale mari pentru achiziții.
– SUV-urile compacte. PHEV vs benzină.
Diferența fiscală dintre un SUV compact PHEV și unul pe benzină pe o perioadă de patru ani ca beneficiu salarial diferă semnificativ față de comparația SUV BEV vs benzină. Pentru un SUV compact BEV, diferența de taxe depășește 1.000 euro în fiecare țară europeană, în timp ce pentru un SUV compact PHEV, 11 țări au o diferență fiscală mai mică de 1.000 euro (Cipru, Letonia, Bulgaria, Elveția, Croația, Slovacia, Belgia, Lituania, Cehia, Estonia și Slovenia). Acesta este un mic stimulent financiar pe o perioadă de patru ani și reflectă faptul că impozitarea beneficiilor în natură se aplică în mod obișnuit prețului mașinii, iar vehiculele PHEV sunt mult mai scumpe decât cele pe benzină.
Potrivit analizei, mai puține țări oferă subvenții pentru achiziții de mașini cu emisii scăzute comparativ cu cele care acordă subvenții pentru vehicule cu emisii zero, iar pragul de preț exclude un SUV compact PHEV de la granturile pentru achiziții. Drept urmare, clasamentul țărilor după diferența fiscală este în mare parte neschimbat, cu excepția Maltei și a României.
Impozitarea mașinilor în România
Potrivit Transport & Environment, România trece rapid la o flotă cu emisii zero, fiind lider în Europa de Est și în cea mai mare parte a Europei de Sud (inclusiv Spania și Italia), cu pondere a mașinilor electrice cu baterie în vânzările noi de 5,2%. Acest rezultat este atribuit în mare parte subvenției mari la achiziție pentru vehicule electrice – a doua cea mai mare (după Malta) din toată Europa.
Grantul pentru achiziție în România este unic și în aplicarea sa, deoarece forma actuală a programului necesită o casare obligatorie a unei mașini vechi (și un bonus suplimentar pentru fiecare mașină veche casată).
Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări europene, România nu are nicio taxă la achiziționarea vehiculelor și are doar o taxă de proprietate cu un nivel redus, calculată în funcție de capacitatea motorului. Pentru mașinile de companie, care au cea mai mare pondere în numărul înmatriculărilor noi din România (53%), nu există nicio diferențiere în funcție de tipul de combustibil pentru amortizare, deduceri de TVA sau impozitarea beneficiilor în natură.
– Impozitarea achiziției si subvenții
Nu există taxă la achiziție în România, doar 9 țări din Europa adoptând această abordare. Se acordă o subvenție la achiziție de 10.200 euro pentru un autoturism electric și una de 5.200 euro pentru un hibrid plug-in, cu condiția ca o mașină veche (de cel puțin 6 ani) să fie casată. Aceste granturi, care sunt unele dintre cele mai mari pentru achiziționarea de vehicule electrice din Europa, sunt acordate atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii. În plus, 600 euro se acordă pentru casarea unei a doua mașini vechi și 300 euro pentru fiecare vehicul casat suplimentar, cu condiția ca acesta să aibă mai mult de 15 ani.
România este una dintre singurele două din Europa (împreună cu Franța și Italia) care subvenționează achiziția de mașini clasice noi. Toate achizițiile noi sunt eligibile pentru un grant de 1.200 euro (6.000 lei) la casarea unei mașini vechi și încă 600 euro (3.000 lei) la casarea unui al doilea autoturism. Există, de asemenea, bonusuri suplimentare de:
- 300 euro (1.500 lei) dacă mașina nouă are emisii mai mici de 120 g CO2/km;
- 600 euro (3.000 lei) dacă noul autoturism este hibrid;
- 300 euro (1.500 lei) dacă autoturismul nou este alimentat cu GPL/GNC;
- 300 euro (1.500 lei) pentru casarea suplimentară a unui al treilea și al patrulea autoturism mai vechi de 15 ani.
– Impozitarea proprietății
Impozitul de proprietate în România se determină în funcție de capacitatea motorului (măsurată în centimetri cubi). Povara fiscală medie este foarte scăzută în comparație cu alte țări europene așa cum este și diferențierea în funcție de dimensiunea capacității motoarelor, în pofida unei scutiri de taxe pentru BEV.
– Impozitarea avantajelor în natură
Pentru autoturismele din patrimoniul companiei utilizate numai în scop personal se aplică procentul de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestora. Pentru cele utilizate și în interes personal, și în interesul serviciului, impozitul se determină proporțional cu numărul de kilometri parcurși în interes personal din valoarea de intrare x 1,7%, justificat cu foaia de parcurs.
– Impozitarea amortizării
Amortizarea mașinilor corporative noi poate fi amortizată până la maximum 3.650 euro (18.000 lei) pe an, pe o perioadă de trei până la cinci ani, utilizând metoda de amortizare liniară sau metoda deprecierii.
– Taxa pe valoarea adăugată și deductibilitatea
Taxa pe valoarea adăugată a mașinilor vândute în România (19%) poate fi dedusă 100% în cazul mașinilor de companie care sunt folosite exclusiv în scopuri comerciale. Deductibilitatea este de numai 50% dacă mașina este folosită și în interes personal. Această regulă fiscală se aplică și costurilor de întreținere și combustibil.
– Impozitarea combustibililor
Accizele la carburant în România sunt de 37 cenți/litru pentru benzină și 33 cenți/litru pentru motorină. Ambele rate sunt mult sub media europeană și să se afle la nivelul minim admisibil conform Directivei europene de taxare a energiei (ETD).
(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2022)
CITEȘTE ȘI:
ACAROM: Înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în 2022, cu 6,7%
Modificarea Codului Rutier. Vehiculele serviciilor Salvamont și Salvaspeo au prioritate în trafic
Comentați?