România trebuie să și stabilească un plan durabil pentru decarbonizarea transporturilor, care să fie adaptat și la specificul fiecăruia mod de transport. În acest context, Confederaţia Patronală Concordia a realizat, cu ajutorul Deloitte, Studiul privind Viitorul Transportului, care reprezintă o primă foaie de parcurs pentru a ne atinge ţintele din Planul Naţional în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice şi al obiectivelor pachetului Fit for 55.
Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situaţia actuală şi pe politicile existente („As-Is”) şi unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea ţintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).
În acest context, Confederaţia Concordia şi Deloitte au propus o serie de politici şi un Plan de acţiune, pentru a atinge aceste ţinte. Iată cele mai importante propuneri:
1. Utilizarea unei metode mai cuprinzătoare pentru evaluarea impactului CO2 asupra combustibililor: de la sondă la roată. Măsurarea doar la ţeava de eşapament (de la rezervor la roată) denaturează acţiunea politicii de reducere a CO2 în transportul rutier comercial;
2. Generarea unui cadru de reglementare dedicat H2 pentru utilizarea in transporturi – producţie verde, depozitare, transport, distribuţie, consum;
3. Dezvoltarea unei strategii naţionale pentru lanţul valoric al hidrogenului ecologic, pornind de la centrele de producţie şi construind infrastructura de alimentare în jurul acestora, în scopul accesului facil al publicului la alimentarea cu hidrogen;
4. Implementarea unui cadru legal pentru tratamentul fiscal aplicat combustibililor alternativi; introducerea unui cadru de impozitare mai favorabil pentru combustibilii de tranziţie cu emisii scăzute de carbon (GNC, GNL) şi biocarburanţi (biometan, bioetanol) pentru ca respectivii combustibili proveniţi din energie regenerabilă să fie mai viabili din punct de vedere economic. În cazul H2, este necesar mai întâi un cadru de reglementare;
5. Dezvoltarea a două terminale GNL în portul Galaţi şi portul Constanţa pentru distribuţie: unităţi de stocare şi capacitate de „buncaraj” de GNL pentru ambarcaţiunile maritime şi cele care circulă pe căile navigabile interne; furnizarea de GNL pentru transportul rutier şi industrii;
6. Stimularea dezvoltării infrastructurii de alimentare cu GNC şi GNL prin grant-uri & subvenţii;
7. Stabilirea unor instrumente financiare disponibile persoanelor juridice care intenţionează să dezvolte tehnologii şi facilităţi pentru producerea de biocombustibili (şi biometan) din deşeuri şi materii prime nealimentare şi nefurajere; biometanul poate fi folosit drept înlocuitor direct al GNC/GNL fără modificări tehnice, având astfel un potenţial ridicat de reducere a emisiilor;
8. Înfiinţarea unei Unităţi de Management a Proiectelor Inter-modale, reunind specialişti din transportul feroviar, rutier, maritim şi aerian din direcţiile de specialitate din cadrul ministerelor, precum şi specialişti în domeniul logisticii şi transportului inter-modal. Rolul Unităţii va fi de a iniţia, dezvolta, monitoriza şi gestiona implementarea strategiei privind transporturile inter-modale;
9. Acordarea de „ajutoare de stat” pe bază de subvenţii către operatorii de transport de marfă feroviar, proprietarii de vagoane specializate şi de material rulant care pot fi modernizate, pentru acoperirea diferenţei de costuri dintre transportul rutier şi cel inter-modal (realizat în sistemul RO-LA) prin fonduri de compensare anuale de la bugetul de stat;
10. Investiţii în dezvoltarea de centre inter-modale în imediata apropiere a parcurilor logistice şi a platformelor industriale (existente sau potenţiale): Timişoara, Oradea, Craiova, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Cluj Napoca, Galaţi, Iaşi, Bacău, Suceava, Târgu Mureş;
11. Extinderea vânzării de vehicule PHEV după 2035, având în vedere nivelurile scăzute ale emisiilor şi tehnologiile de înaltă performanţă î dezvoltare pentru acest tip de vehicule. Luând în considerare starea actuală şi viteza pentru dezvoltarea infrastructurii necesare pentru adoptarea EV, vehiculele PHEV ar putea fi o soluţie esenţială în asigurarea gradului necesar de mobilitate cu emisii scăzute;
12. Considerarea vehiculelor „mild Hybrid” (mHEV), de asemea, drept o pârghie pentru reducerea emisiilor (tehnologie de tranziţie), astfel fiind acordate stimulente şi beneficii similare celor pentru vehiculele „full Hybrid”
13. Bonus de greutate pentru vehiculele comerciale uşoare alimentate cu combustibili alternativi de până la 4,2 tone GWV, cu permis de conducere B; Camioane >18t cu soluţii de tracţiune alternative (EV/Gaz/H2/Hibrid) pot primi un bonus de max. 1 tonă pentru GWV total, dacă este aprobat din punct de vedere tehnic de către OEM pentru a compensa parţial pierderea de sarcină utilă pentru soluţii de propulsie alternative mai grele;
14. Restricţionarea înmatriculărilor de noi vehicule convenţionale, cu combustie internă, începând cu anul 2030;
15. Implementarea rovinietei pe bază de distanţă pentru vehiculele grele de marfă – pe baza principiului „poluatorul plăteşte” şi a altor principii de impozitare pentru protecţia mediului, este necesar ca sistemul actual de roviniete pentru transportul rutier de marfă să treacă de la un sistem bazat pe durată la un sistem bazat pe distanţă. Veniturile suplimentare generate vor fi folosite pentru noi investiţii în transportul sustenabil;
16. Stimularea parcului auto din România către cele mai recente standarde UE de emisii şi către vehicule electrice sau cu propulsie GNC/GNL; restricţionarea înmatriculărilor de vehicule noi < Euro 4 până în 2025
17. Implementarea zonelor cu emisii reduse şi restricţionarea accesului vehiculelor Euro 3, Euro 4; evaluarea fezabilităţii implementării zonelor cu emisii zero care să favorizeze vehiculele BEV şi PHEV;
18. Instruire privind conducerea ecologică şi monitorizarea abilităţilor aferente ar trebui stimulate şi ar trebui să devină cerinţe legale;
19. Implementarea restricţiilor urbane privind accesul vehiculelor (UVAR), favorizând autobuzele şi autocarele în detrimentul autoturismelor;
20. Creşterea numărului de locuri de parcare rezervate vehiculelor destinate serviciilor de taxi şi/sau „car sharing” care utilizează combustibili alternativi şi asigurarea accesului acestora la punctele de încărcare;
21. Implementarea unui proces naţional comun de achiziţii (inter-municipale) pentru vehiculele utilizate în transportul public de persoane în vederea obţinerii unor preţuri de achiziţionare mai avantajoase pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi;
22. Reducerea taxei anuale, a taxei de înmatriculare şi a taxei ITP pentru vehiculele care utilizează combustibili alternativi (inclusiv GNC / GNL); continuarea parcării gratuite pentru vehiculele pe bază de combustibili alternativi; continuarea scutirilor de taxe pentru BEV;
23. Subvenţionarea achiziţionării de vehicule compatibile cu combustibilii alternativi (inclusiv GNC / GNL);
24. Extinderea programelor Rabla şi Rabla Plus la vehiculele comerciale, promovând, de asemenea, achiziţionarea de vehicule compatibile cu GNC / GNL, în conformitate cu stimulentele pentru reînnoirea parcului auto şi casarea vehiculelor vechi/poluante;
25. Impozitare redusă aplicabilă proprietarilor de flote BEV; stimulent suplimentar proporţional cu tranziţia accelerată către BEV-uri (taxe reduse sau taxe zero la flota convertită complet în BEV în mai puţin de 5 ani);
26. Scutirea staţiilor publice de încărcare de taxele de racordare şi tarifele de întărire; taxe mai mici pentru încărcarea electrică;
27. Scăderea / plafonarea taxelor pe biletele de autobuz şi autocar; implementarea unor roviniete mai favorabile faţă de cele pentru autoturisme;
28. Dezvoltarea unui parc de autobuze ecologice şi elaborarea unor studii de evaluare a impactului asupra mediului, economic şi social în vederea utilizării autobuzelor pe bază de H2; asistarea autorităţilor locale cu fonduri în vederea achiziţionării de autobuze ecologice (gradual până în 2030). În primii ani, programul ar trebui să sprijine şi achiziţionarea de vehicule GNC şi EURO-6 iar, ulterior, se va concentra pe EV;
29. Creşterea pragului financiar pentru achiziţii directe de BEV pentru a oferi mai multă flexibilitate organismelor publice;
30. Grant-uri guvernamentale pentru autorităţi locale / posibil entităţi private pentru construirea unor sisteme de tip park & ride;
31. Dezvoltarea reţelei de piste pentru biciclete ( >1000 km) (şi spaţii de depozitare) în oraşe şi asigurarea legăturilor cu zonele metropolitane;
32. Accelerarea lucrărilor de modernizare pe Coridorul European Curtici – Simeria – Sighişoara – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Constanţa – cel mai important proiect de infrastructură feroviară;
33. Stimulente şi subvenţii pentru achiziţionarea de automotoare şi unităţi de tracţiune electrice şi pe bază de H2; stimulente şi subvenţii pentru înlocuirea locomotivelor de manevră îmbătrânite cu locomotive cu baterii sau pile de combustie;
34. Creşterea utilizării tracţiunii electrice în transportul feroviar prin investiţii în electrificarea liniilor; în cazurile în care electrificarea nu este economic viabilă, este necesară utilizarea trenurilor cu baterii sau pile de combustie pe bază de hidrogen;
35. Implementarea conceptului de tren urban în marile oraşe, în special legând oraşul Bucureşti cu zonele sale limitrofe;
36. Stimularea cererii şi ofertei locale de combustibili sustenabili şi alternativi în activitatea ambarcaţiunilor care circulă pe căile navigabile interne; creşterea procentului de combustibili alternativi (inclusiv GNL, GPL şi hidrogen) în mix-ul total de combustibili
37. Accelerarea dezvoltării infrastructurii de navigaţie şi îmbunătăţirea coridorului de pe Dunăre dintre România şi Bulgaria, în vederea stimulării unui transport de marfă sustenabil;
38. Subvenţionarea taxelor portuare percepute pentru acostarea navelor propulsate cu GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
39. Sprijinirea achiziţionării unor noi ambarcaţiuni alimentate cu biocombustibili lichizi, GNC sau GNL, biometan, hidrogen sau electricitate;
40. Implementarea programului RefuelEU Aviation – stimularea ofertei şi cererii locale de combustibil sustenabil pentru aviaţie în vederea obţinerii unei ponderi de 2% din consumul total de combustibil pentru aviaţie până în 2025, 5% până în 2030, 32% până în 2040 şi 75% până în 2050 – conform pachetului Fit For 55.
CITEȘTE ȘI:
Se reia licitația pentru tronsonul 1 Craiova – Robăneşti, parte din DEx12 Craiova – Piteşti
Ghid informativ UNSAR – BAAR pentru asigurații și păgubiții Euroins România
Comentați?