Maşinile mai vechi de 12 ani vor face Inspecţia Tehnică Periodică anual, cele noi, o dată la 3 ani, iar defecţiunile unui vehicul sunt clasificate în trei categorii. Acestea sunt câteva dintre principalele modificări ale Legii ITP.
Noua Lege pentru Inspecţia Tehnică Periodică (ITP) a introdus o serie de modificări procedurale, unele dintre acestea urmând să intre în vigoare chiar de la începutul anului viitor.
Astfel, potrivit art. I, punctul 2, autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, trebuie să facă inspecţia tehnică periodică la 2 ani, iar cele care au o vechime de cel puţin 12 ani, cu excepţia vehiculelor de interes istoric, la 1 an.
Totodată, autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, se supun primei inspecţii tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi şi în regim de închiriere se supun primei inspecţii tehnice periodice la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
Aceste prevederi se aplică de la 1 ianuarie 2018, însă, legea prevede, la art. III, că „data următoarei inspecţii tehnice periodice menţionate pe anexa la certificatul de înmatriculare al vehiculului rămâne valabilă”.
Clasificarea deficienţelor
Legea ITP introduce şi o clasificare a deficienţelor, în funcţie de gradul lor de gravitate:
- a) deficienţe minore – deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore;
- b) deficienţe majore – deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante;
- c) deficienţe periculoase – deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului.
Tipurile de deficienţe sunt stabilite prin Ordin al Ministrului Trasporturilor, iar în acest caz, actualul act normativ – Ordinul 2.133/2005 – este în curs de revizuire.
Potrivit proiectului, deficienţe minore sunt considerate plăcile cu numărul de înmatriculare deteriorate, pedala de frânare cu îmbrăcămintea uzată, lipsa capacului de la rezervorul lichidului de frână, geamurile fisurate, oglinzile deteriorate sau sistemul de dezaburire deteriorat, sursa defectă de lumină, suportul roţii de rezervă aflat într-o stare necorespunzătoare, scurgerile de ulei de transmisie, dispozitivele antifurt defecte.
În categoria deficienţelor majore se încadrează lipsa numărului de înmatriculare; vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea; servofrâna deteriorată; vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50%; neacţionarea frânei pe una sau mai multe roţi; pedala de frînă cu îmbrăcămintea uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă; lămpile de frânare lipsă; joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie; butucul, coroana, spiţele volanului sau ghidonul sunt fisurate sau fixate necorespunzător; caroseria reparată necorespunzător; lipsa şuruburilor de siguranţă de la transmisie.
La deficienţe periculoase se pot încadra uzura excesivă a discurilor de frână, jocul excesiv la volan, pericolul de supraîncălzire şi de distrugere pentru rulmenţii roţii, scurgerile de combustibil, puntea deformată sau fisurată, deformarea jantei dacă afectează prinderea sigură de butuc.
Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave.
Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere.
În cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată doar deficienţe minore, se consideră că inspecţia a fost trecută, iar vehiculul nu mai este supus din nou inspecţiei. Însă, în cazul în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe majore, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială. În situaţia în care la inspecţia tehnică periodică se constată deficienţe periculoase, se consideră că inspecţia nu a fost trecută. Este necesară o nouă inspecţie a vehiculului în maximum 30 de zile de la inspecţia iniţială.
Potrivit legii, persoana care prezintă vehiculul la inspecţia tehnică periodică este informată cu privire la orice deficienţe care au fost identificate la vehicul şi care necesită remediere.
Staţiile ITP vor comunica electronic Registrului Auto Român informaţiile necesare pentru generarea certificatelor, iar instituţia le va transmite electronic ulterior documentele de inspecţie tehnică periodică în vederea emiterii acestora.
După primirea informaţiilor din certificatele de inspecţie tehnică periodică, RAR le transmite în format electronic autorităţii naţionale de înmatriculare.
La finalizarea ITP-ului, se eliberează, deci, un certificat de inspecţie tehnică periodică şi se aplică şi un ecuson specific.
Cazul maşinilor importate
O altă modificare adusă de Legea ITP arată că Autorităţile competente din România recunosc certificatul de inspecţie tehnică periodică şi dovada eliberată de o staţie de inspecţie tehnică periodică sau de autoritatea competentă a altui stat membru al Uniunii Europene ori a unui stat al Spaţiului Economic European, cu condiţia ca acestea să corespundă modelului în vigoare.
Suplimentar, în cazul procedurilor specifice ce au drept scop reînmatricularea unui vehicul deja înmatriculat în alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, certificatul de inspecţie tehnică periodică trebuie să fie încă valabil din punctul de vedere al frecvenţei inspecţiilor tehnice periodice, în conformitate cu legislaţia în vigoare în România.
Rolul RAR
Cerinţele specifice pentru funcţionarea sistemului ITP, precum şi metodologia de efectuare a inspecţiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin al ministrului Transporturilor.
Pe lângă aceste schimbări, actul normativ introduce, în acord cu reglementările europene, obligaţiile de raportare ca stat membru al Uniunii Europene, iar Registrul Auto Român este desemnat drept autoritatea competentă responsabilă de administrarea sistemului naţional de inspecţii tehnice periodice şi ca organism de supraveghere a staţiilor ITP.
În aceste condiţii, legea enumeră 7 modalităţi prin care RAR poate monitoriza persoanele autorizate: supravegherea tehnică a staţiilor de inspecţie tehnică periodică, inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor inspecţiilor tehnice periodice folosind metode statistice; controlul executării inspecţiilor tehnice periodice, inclusiv prin reverificări efectuate de R.A.R. în staţiile de inspecţie tehnică periodică la vehiculele inspectate în cadrul acestor staţii; controlul executării inspecţiilor tehnice periodice prin reverificare în reprezentanţele R.A.R. a vehiculelor inspectate în staţiile de inspecţie tehnică periodică autorizate; controlul tehnic în trafic; verificări incognito, opţional cu utilizarea unui vehicul cu deficienţe cunoscute; controlul executării inspecţiilor tehnice periodice în urma contestaţiilor; controlul executării inspecţiilor tehnice periodice în urma reclamaţiilor.
Totodată, RAR poate retrage sau suspenda autorizaţiile persoanelor autorizate şi atestatele inspectorilor tehnici în următoarele cazuri: nerespectarea cerinţelor importante de autorizare, respectiv atestare; existenţa unor nereguli majore în activitate; existenţa unor rezultate negative repetate la audit; pierderii bunei reputaţii a persoanelor autorizate sau a inspectorilor tehnici în cauză.
Noi contravenţii
Lista faptelor considerate contravenţii a fost extinsă, cuantumul amenzilor aplicate fiind între 1.000 şi 5.000 de lei.
Astfel, pe lângă faptele penalizate conform reglementărilor actuale, se vor considera contravenţii efectuarea ITP în staţii care nu deţin autorizare pentru
categoria în care se încadrează vehiculul inspectat; nerespectarea metodologiei, a procedurilor ori a fluxului tehnologic comunicat de RAR cu ocazia autorizării; atestarea ca bun de circulaţie a unui vehicul care nu a fost prezentat în staţia de inspecţie tehnică; efectuarea ITP la vehiculele care prezintă modificări ale caracteristicilor din cartea de identitate a vehiculului fără ca modificările să fi fost înscrise în documentele respective; utilizarea de aparatură sau programe informatice la care au fost efectuate modificări sau intervenţii neautorizate; efectuarea inspecţiei tehnice periodice de către inspectori tehnici având certificatul de atestare suspendat, anulat sau cu termenul de valabilitate expirat.
Contravenţiile se constată şi se aplică de către personalul RAR împuternicit în acest scop de către Ministerul Transporturilor. Legea dă posibilitate contravenientului să poate achita, în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Legislaţia secundară
Legea intră în vigoare la data de 20 mai, 2018, cu excepţia prevederilor menţionate anterior de la art. 2, care se aplică chiar de la 1 ianuarie. Totodată, până la data de 20 mai 2018, Ministerul Transporturilor trebuie să comunice Comisiei Europene o descriere a certificatului de inspecţie tehnică periodică, a anexei la certificatul de înmatriculare/înregistrare şi a ecusonului de inspecţie tehnică periodică. Actul normativ a modificat şi completetat Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.
Legea ITP transpune în legislaţia românească prevederile noii Directive 2014/45/UE privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor si a remorcilor acestora, care va intra în vigoare la data de 20 mai 2018.
În acest context, Ministerul Transporturilor (MT) consideră necesare modificari şi in ceea ce priveste aspectele tehnice incluse in anexele la Directiva, OMTCT nr. 2.133/2005. Ca atare, a elaborate şi un proiect de Ordin pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea incadrarii vehiculelor inmatriculate sau inregistrate in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si in categoria de folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodică.
Potrivit proiectului, pentru a nu fi create statiilor de ITP dificultati financiare legate de punerea in aplicare a noilor cerinte de echipare cu dispozitive de control, toate cerintele suplimentare in raport cu situatia actuala vor fi amanate pana la 20 mai 2023. Reprezentanţii MT spun că această prevedere este în concordanţă cu legislaţia UE, pentru că Directiva le oferă această optiune nationala.
Avand in vedere intrarea in vigoare, tot de la 20 mai 2018, a cerintei privind echiparea statiilor ITP cu camere video pentru monitorizarea activitatii, în proiectul de Ordin au fost introduse şi cerinte legate de protectia datelor personale, in conformitate cu legislatia nationala in domeniu.
In ceea ce priveste RAR, organismului de supraveghere a sistemului national de ITP va adopta până la 31 decembrie 2022 proceduri privind organizarea, sarcinile şi cerinţele aplicabile personalului cu activităţi în cadrul organismului de supraveghere, inclusiv cerinţele de independenţă.
(Articol publicat în revista Flote Auto, decembrie 2017 – ianuarie 2018)
Comentați?