Analiștii JP Morgan spun că prețul petrolului Brent, un reper cheie pentru Europa, Africa și Orientul Mijlociu, ar putea crește până la 120 de dolari, dacă producătorii de petrol din Golf ar epuiza capacitatea de stocare și ar fi forțați să oprească producția. Istoric vorbind, schimbările de regim în țările producătoare de petrol duc la o creștere medie a prețurilor țițeiului de 76%.
„Dincolo de reacția inițială impulsivă, traiectoria prețurilor petrolului va depinde în cele din urmă de patru variabile: câtă cantitate lipsește fizic; cât durează întreruperea; într-o întrerupere prelungită, dacă o ofertă de înlocuire credibilă – inclusiv potențiale eliberări din rezervele strategice – poate fi mobilizată suficient de rapid pentru a evita o înăsprire structurală a balanței globale a petrolului; și ce urmează”, a explicat Natasha Kaneva, șefa departamentului global de cercetare a în domeniul mărfurilor din cadrul JP Morgan.
Aceasta a semnalat faptul că răspunsul Iranului la atacurile din partea SUA și Israel reprezintă un risc pentru un conflict prelungit.
„Estimăm că, dacă conflictul durează mai mult de trei săptămâni, producătorii de petrol [din Golf] ar epuiza capacitatea de stocare și ar fi forțați să oprească producția. În acest scenariu, petrolul Brent s-ar putea tranzacționa în intervalul 100-120 de dolari”, au spus analiștii JP Morgan.
Aceștia au remarcat că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă oficial, dar traficul petrolierelor s-a blocat din cauza primelor de asigurare mai mari și a potențialei retrageri a acoperirii de asigurare, la care se adaugă preocupările legate de siguranța echipajelor.
Creșterea bruscă a ratelor de asigurare ar putea însemna că o navă se confruntă cu costuri de 375.000 de dolari pe călătorie, față de 250.000 de dolari. Redirecționarea este posibilă, dar opțiunile sunt limitate, au mai explicat analiștii.
„Cei șapte producători din Golf care depind de Ormuz – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Iran, Qatar și Oman – au o capacitate disponibilă de stocare a țițeiului onshore de aproximativ 343 de milioane de barili, excluzând petrolul deja aflat pe mare. La ratele actuale de producție, aceasta echivalează cu aproximativ 22 de zile de producție de țiței blocată”, spun ei.
Analiștii au mai subliniat că, istoric, schimbările de regim în țările producătoare de petrol duc la o creștere medie a prețurilor țițeiului de 76%.
„Din 1979, au existat opt cazuri notabile de schimbare de regim în țările producătoare de petrol la scară medie și mare, fiecare cu implicații semnificative pentru prețurile globale ale petrolului și dinamica ofertei. În timp ce condițiile cererii și capacitatea neutilizată a OPEC modelează semnificativ impactul general asupra pieței, aceste evenimente duc de obicei la o creștere substanțială a prețurilor petrolului, cu o creștere medie de 76%, de la început până la vârf”, afirmă experții JP Morgan.
În timpul Revoluției Iraniene din 1979, prețurile au crescut de la 13 dolari/baril la 34 dolari/baril la mijlocul anilor 1980. Chiar și înainte de recentul atac, producția Iranului de 3,3 milioane de barili pe zi era mult mai mică decât cea din 1978, de 5,3 milioane barili.
Luni, după amiază, cotația petrolului Brent urcase cu peste 6 dolari/baril față de deschidere, la peste 79 de dolari/barili (+8,78).
Încă de duminică, analiștii din România avertizau că o creștere a cotațiilor internaționale ale petrolului va duce și la scumpirea carburanților la pompă, care ar putea ajunge, în cel mai pesimist scenariu, chiar și la 10 lei/litru, potrivit lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Pe de altă parte, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, consideră că, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu, nu există, la acest moment, niciun motiv ca preţul la pompă să ajungă la 10 lei din cauza speculei. „Statul este în alertă. Avem rezerve suficiente, inclusiv din rezerva statului, pentru cel puţin 90 de zile”, a spus acesta.
”Ne-am asigurat că nu se foloseşte acest context internaţional pentru o eventuală speculă din partea unor actori economici, pentru că o creştere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de faţă, iar acele speculaţii care au apărut în spaţiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt nişte minciuni sfruntate. Vreau să le dezavuez total, pentru că nu există în momentul de faţă niciun argument raţional, comercial, economic pentru care s-ar putea să ajungă preţul la pompă la aceste cote, de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a mai spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
CITEȘTE ȘI:
BYD vinde mai multe mașini în străinătate decât în China
Înmatriculările de autoturisme în luna februarie, în scădere cu 24,4%
Comentați?