Investiţii de peste 650 milioane de euro în parcurile auto

Piaţa de leasing financiar a încheiat prima jumătate a anului 2014 cu finanţări noi în valoare de 664 milioane euro, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Cel mai mare avans, de 73%, a fost înregistrat pe segmentul de autoturisme şi vehicule comerciale, finanţările totalizând 503 milioane euro.



Companiile de leasing au acordat finanţări noi în valoare de 664 de milioane de euro în primele şase luni ale anului, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cele mai multe împrumuturi, în valoare de 663 milioane de euro, au fost orientate către cum¬părarea vehiculelor, reprezentând 76% din finanţările acordate de firmele de leasing financiar. Autoturismele au continuat să atragă cele mai multe împrumuturi, respectiv 47% din totalul vehiculelor pentru care au fost accesaţi banii.

Creşterea de 22% înregistrată de industria de leasing financiar în primul semestru al acestui an confirmă aşteptările noastre cu privire la deschiderea şi nevoile clienţilor pentru dezvoltarea afacerilor lor. Rămâne foarte important ca societăţile de leasing să ofere soluţii financiare de creştere sănătoasă şi consecventă pentru clienţi. Cred în continuare că trendul de recuperare a pieţei de leasing de anul acesta ar putea atinge cea mai bună dinamică de creştere din ultimii patru ani”, a punctat Felix Daniliuc, preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare din România – ALB.

Afirmaţiile preşedintelui ALB vin în contextual în care, în perioada similară a anului trecut, piaţa a înregistrat o scădere abruptă de 16% faţă de primele 6 luni din 2012, volumul nou finanţat totalizând doar 546 milioane euro. Reamintim că, anul trecut, un motiv obiectiv care a afectat negativ şi direct piaţa de leasing financiar l-a constituit instituirea timbrului de mediu în baza O.U.G. 9/2013. Un alt factor care a afectat finanţările a fost şi scăderea volumului de achiziţii de vehicule noi.

Primele semne privind revirimentul pieţei au apărut chiar din primele luni ale acestui an. În trimestrul întâi, finanţările noi totalizau 310 milioane de euro, în urcare cu 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe parcursul primelor trei luni, finanţarea mijloacelor de transport, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioada a anului precendent, indica păstrarea unui interes ridicat al transportatorilor în utilizarea leasingului financiar ca sursă de finanţare pentru reînnoirea parcului auto. Se remarca astfel o creştere de 15% în finantarea vehiculelor comerciale grele în detrimentul finanţării vehiculelor comerciale uşoare, în scădere cu 3% faţă de finele trimestrului întâi din 2013.

Transportatorii preferă leasingul

Potrivit datelor ALB, finanţarea mijloacelor de transport, în creştere cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, indică păstrarea interesului transportatorilor în utilizarea leasingului financiar ca sursă de finanţare pentru reînnoirea parcului auto. Se remarcă astfel o creştere de 13% în finanţarea vehiculelor comerciale grele în detrimentul finanţării vehiculelor comerciale uşoare, în scădere cu 3% faţă de finele primului semestru al anului 2013. Autoturismele reprezintă, încă, o pondere majoritară de 47% din totalul volumului nou finanţat în domeniul vehiculelor.

În contextul actual, devine evident faptul că relansarea creditării este o realitate necesară pentru susţinerea creşterii economiei româneşti, la care societăţile de leasing financiar îşi propun să răspundă cu profesionalism şi etică, prin aplicarea principiilor Codului de bune practici în leasing financiar şi a regulilor unei creditări responsabile. Firmele de leasing îşi dovedesc astfel utilitatea şi capacitatea de orientare şi adaptare a produselor de finanţare către acele domenii economice care susţin tendinţa de relansare sustenabilă a economiei româneşti după perioada de criză financiară şi economică”, arată secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu.

În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013, în primul semestru al anului 2014 s-a înregistrat o creştere a finanţării echipamentelor agricole de la 20% la 27%, în trend similar cu finanţarea echipamentelor destinate industriei de prelucrare a lemnului (creştere de la 5% la 6%), cu finanţarea industriei alimentare (creştere de la 4% la 5%) şi cu finanţarea echipamentelor medicale (de la 3% la 5%).

Ponderea finanţării echipamentelor destinate altor industrii este în scădere în sectorul construcţiilor, de la 18% la 14%, industria metalurgica de la 9% la 7%, finanţarea tehnologiei din domeniul energiei de la 15% la 7%.

Finanţarea celorlalte sectoare ale economiei păstrează o pondere relativ constantă. Sectorul imobiliar, deşi înregistrează o creştere foarte mică, menţine minimul istoric din 2012 şi 2013, fiind în concordanţă cu contextul general al pieţei imobiliare din România.

Doar companiile se mai finanţează prin leasing financiar

Clienţii persoane juridice au avut cea mai mare pondere (97%) în totalul finanţărilor, urmaţi de persoanele fizice (2%) şi de sectorul public (1%). Majoritatea persoanelor juridice care apelează la leasing financiar ca sursă de finanţare a achiziţiilor necesare activităţii lor economice o reprezintă IMM-urile.

Statistica pieţei de leasing financiar relevă că durata de finanţare cel mai des întâlnită este de 4-5 ani (30%), urmată de 3-4 ani (26%), 2-3 ani (17%), 5-7 ani (13%), 1-2 ani (8%), 1 an (4%) şi 7-15 ani (2%). Această ultimă perioadă este caracteristică finanţării sectorului imobiliar.

Se constată o adecvare a perioadei de finanţare la cerinţele de prudenţialitate impuse prin Regulamentul 17 BNR, prin reorientarea perioadei de finanţare pentru IMM către contracte cu o durata mai mare de 3 ani.
Cea mai mare cotă de piaţă este înregistrată de firmele de leasing financiar subsidiare băncilor, cu 65% din total, urmat de cele captive producătorilor, cu 21%, şi de companiile de leasing financiar independente, cu 14%.

Ponderea în PIB a scăzut la 1%

Parteneriatul public – privat înscrie o pondere de doar 1%, indicând lipsa de apetit a autorităţilor publice pentru acest model de finanţare a proiectelor de investiţii la nivel naţional.

„Proiectele de infrastructură reprezintă un model care poate fi urmat, ca în Italia, Germania sau Franţa, unde gradul de penetrare a leasingului depășește 20% din PIB și unde PPP este foarte important pentru că este vorba de o instituţie financiară care-şi asumă și responsabilitatea proiectului, nu doar finanţează achiziţiile”, a explicat Adriana Ahciarliu..

Secretarul general al ALB a precizat că o ţintă a operatorilor din acest sector este atingerea nivelului de penetrare a leasingului în PIB din 2008.

În 2008, leasingul avea un grad de penetrare în PIB de 8%. Evident că scăderea a venit gradual, odată cu scăderea indicatorilor macroeconomici la nivel de ţară. La ora aceasta, penetrarea este de 1%. Problema este să ne propunem să revenim acolo unde am fost în 2008. Evident că diferenţa între 1% și 8% din 2008 este foarte mare și trebuie să identificăm măsurile pe care trebuie să le luăm noi, dar și guvernul”, a subliniat Adriana Ahciarliu.

Adaugati comentariu