Industria auto nu și-a revenit după pierderile generate de pandemie

Industria auto încă nu și-a revenit din pierderile generate de pandemie, iar producătorii de automobile continuă să-și reducă producția din cauza penuriei de microcipuri. Cu toate acestea, vânzările de vehicule electrice iau avânt, deși scumpirea metalelor pare să întârzie atingerea parității între prețurile mașinilor ”verzi” și cele ale vehiculelor propulsate cu combustibili fosili.
industria auto

Criza semiconductorilor este prognozată să dureze mai mult decât se previziona anterior, estimându-se ca sfârșitul anului 2022 – începutul anului 2023 să reprezinte punctul de start al normalizării acestei piețe, se arată într-o analiză realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Potrivit acestuia, în industria auto, pe lângă problemele anterioare de natură logistică și a capacității de producție limitată, s-au adăugat noi provocări, aduse de conflictul din Ucraina: întreruperea producției unor materii prime utilizate în fabricația semiconductorilor, precum neon, heliu, litiu sau nichel.

Piața autovehiculelor electrice se află într-o situație destul de sensibilă. Pe de o parte, capacitatea de producție este afectată de criza semiconductorilor, iar pe de alta, interesul pentru acest sector crește odată cu scumpirea combustibililor fosili.

Cauza pierderilor din industria auto

Analistul XTB subliniază că industria auto, care a fost afectată puternic în perioada de vârf a pandemiei, încă nu și-a revenit de pe urma pierderilor. Cu toate acestea, cauza este alta. Lipsa continuă de semiconductori a afectat profiturile producătorilor de automobile, pe măsură ce aceștia continuă să reducă producția din cauza penuriei de microcipuri. La rândul lor, producătorii de cipuri se confruntă cu propriile probleme de aprovizionare în creștere, care sunt accentuate de războiul din Ucraina. Cererea rămâne ridicată, în timp ce oferta rămâne contractată. De asemenea, prețurile la energie sunt un factor important, fabricarea microcipurilor necesitând o cantitate foarte ridicată de energie electrică.

În ultimele luni, aproape toți marii producători de automobile au redus producția și întâmpină dificultăți în furnizarea la timp vehiculelor.

Toyota a anunțat că va reduce producția auto cu 100.000 de unități din cauza penuriei de semiconductori. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta a suspendat activitatea a 16 linii de producție în 10 fabrici, în lunile mai și iunie, din totalul de 28 de linii din 14 fabrici.

Totodată, Ford Motor a declarat în luna aprilie că a oprit producția Ford Mustang de generația a șasea, având în vedere contextul actual. În plus, constructorul auto a recunoscut că a pierdut 3,1 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022 din cauza penuriei de cipuri, capacitatea de producție fiind afectată.

Toyota și Ford nu sunt, însă, singurele companii afectate de deficitul de cipuri. Audi a fost forțată să oprească producția la una dintre principalele sale fabrici din Germania, iar cumpărătorii Tesla se confruntă cu o perioadă de așteptare de până la doi ani pentru SUV-ul Model X, pe măsură ce compania întâmpină dificultăți în intensificarea producției. Totuși, consumatorii continuă să prefere modelele companiei, în lunamartie, Tesla Model Y și Model 3 au fost cele mai bine vândute automobile din Marea Britanie.

Efect de bumeramg

Într-un raport al Agenției Internaționale a Energiei (AIE) se arată că vânzările de mașini electrificate, cele complet electrice și hibridele plug-in, s-au dublat la nivel global în 2021, la 6,6 milioane de unități, dar această creștere rapidă a afectat și mai mult lanțurile de aprovizionare deja amenințate de pandemie și de războiul din Ucraina.
În pofida acestor probleme, vânzările au continuat să crească puternic și în 2022. Două milioane de mașini electrice au fost vândute la nivel mondial în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creștere cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut. Numărul de mașini electrice prezente pe drumuri până la sfârșitul anului 2021 s-a ridicat la aproximativ 16,5 milioane de unități, o valoare de trei ori mai mare decât în 2018.

Conform AIE, materialele esențiale pentru producția bateriilor pentru vehicule electrice, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul, sunt în mod deosebit expuse riscului. Astfel, prețurile litiului au fost de șapte ori mai mari în luna mai 2022 comparativ cu nivelul de la începutul anului 2021. Prețurile cobaltului au crescut cu mai mult de 100%, iar ale nichelului sunt acum aproape duble. Radu Puiu explică această creștere drept rezultatul cererii „fără precedent” de baterii și al „lipsei de investiții structurale în noi capacități de aprovizionare”.

”Regiunea Donbas a Ucrainei deține rezerve semnificative de litiu, iar operațiunile de prospectare și minerit au fost întrerupte. Rusia este al doilea cel mai mare producător de cobalt și al treilea cel mai important furnizor de nichel, responsabilă pentru 4% și, respectiv, 7% din aprovizionarea globală. Impactul războiului asupra lanțului global de aprovizionare iese în evidență când menționăm că Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de neon din lume. Acest gaz este esențial în producția de cipuri pentru semiconductori, iar aproximativ 85% dintre cele fabricate în prezent folosesc neon. Acest trend a avut un impact direct asupra prețului bateriilor, care reprezintă aproximativ o treime din costul noilor vehicule electrice”, explică analistul XTB România.

În industria auto, scumpirea metalelor crește prețurile bateriilor

Prețurile bateriilor au scăzut cu 6%, până la 132 de dolari pe kilowatt în 2021, fiind un ritm mai lent decât cel de 13% din 2020. AIE consideră că prețurile în continuare ridicate ale metalelor ar putea determina o creștere cu până la 15% a prețurilor bateriilor în acest an. Această evoluție pare să întârzie atingerea parității prețurilor dintre mașinile electrice și cele propulsate cu combustibili fosili.

Diferențele semnificative de preț au reprezentat și unul dintre principalele puncte ce au încetinit procesul de adopție al vehiculelor electrice.

Prețul mediu pentru o mașină complet electrică în Europa a fost de aproximativ 48.000 dolari, iar pentru un hibrid plug-in, de 58.000 dolari. Astfel, vehiculele electrice (inclusiv hibridele plug-in) sunt cu aproximativ 45 – 50% mai scumpe decât mașinile alimentate cu combustibili fosili.

Estimările privind remedierea situației nu sunt deloc optimiste. CEO-ul Intel, Pat Gelsinger, a declarat că se așteaptă ca deficitul de ofertă din industria semiconductorilor să persiste până în 2024. Acesta a arătat că fenomenul din prezent poate persista din cauza disponibilității restrânse a instrumentelor cheie de producție, ceea ce reprezintă un obstacol în calea extinderii nivelurilor de capacitate necesare pentru a satisface cererea ridicată.

Și totuși…

Invazia Ucrainei nu numai că a creat o criză umanitară, dar a dus și la efecte economice extinse. În pofida acestor obstacole, livrările de vehicule electrice iau tot mai mult avânt. Pentru prima dată, vehiculele electrice cu baterie (BEV) second hand se vând la fel de repede ca mașinile pe benzină și diesel, conform celui mai recent raport INDICATA Market Watch. Cererea pentru modele BEV continuă să capete un impuls puternic, vânzările de mașini ”verzi” second hand înregistrate în luna aprilie fiind cu 68% mai mari de la an la an. ”Un factor important care alimentează acest trend este prețul în continuă creștere al combustibililor fosili”, spune Radu Puiu.
În același timp, Marea Britanie rămâne singura țară din Europa în care prețurile automobilelor utilizate sunt în scădere. Din aprilie până la începutul lunii mai 2022, prețurile au scăzut cu încă 1,4%, fiind acum cu 0,1 puncte procentuale mai mici decât la începutul lunii ianuarie.

Spre o „deglobalizare”?

Lipsa de cipuri pare să aibă un efect care va continua până în 2023 pentru majoritatea producătorilor din industria auto, iar cu această idee pare că majoritatea companiilor s-au resemnat. Astfel, una dintre deciziile luate pentru a combate efectele negative este renunțarea la anumite modele din gama lor de produse, atenția fiind concentrată asupra modelelor cu cea mai mare marjă.

În plus, criza semiconductorilor pare să ducă spre o „deglobalizare”, pe măsură ce statele resimt efecte economice tot mai ample și de durată, ca urmare a unor lanțuri de producție mai întinse.

Totuși, colaborarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pare să se consolideze. Deși, inițial, cele două entități se temeau de apariția unei „curse” pentru subvenții în criza semiconductorilor, acum, cele două tabere sunt adeptele cooperării.

Uniunea Europeană și SUA vor să evite un „duel” având ca miză subvenționarea din partea statului pentru impulsionarea producției de microcipuri printr-o cooperare mai strânsă. Atât UE, cât și SUA vor să investească zeci de miliarde în producția de semiconductori în următorii ani.

 

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, iunie 2022)

 

 

CITEȘTE ȘI:

Noi reguli pentru parcările din zona centrală a Capitalei. Tarif unic și abonamente de noape și de zi

Încă două spații de servicii au fost deschise pe Autostrada A1, între Lugoj și Deva

 

 

 

 

 

Adaugati comentariu