Încă patru sateliţi suplimentari Galileo au fost lansaţi în această săptămână din portul spaţial european aflat în Guyana Franceză. Plasarea pe orbită s-a realizat prin intermediul navetei Ariane-5.
Galileo este un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informaţii precise de poziţionare şi datare. Acesta are ca scop să asigure independenţa Europei faţă de alte sisteme de navigaţie prin satelit, precum şi autonomia strategică a Uniunii Europene în domeniul navigaţiei prin satelit. Constelaţia numără în acest moment 26 de sateliţi.
„Acesta este un nou pas spre capacitatea operaţională deplină a programului Galileo din 2020. Spaţiul devine o nouă frontieră economică, deoarece este legat vital de un număr din ce în ce mai mare de sectoare şi le conduce spre o modernizare profundă. De fapt, 10% din PIB-ul Uniunii Europene depinde de serviciile legate de spaţiu. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că Europa va atinge poziţia de lider mondial şi obţine o autonomie strategică”, a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič.
Oricine are un dispozitiv compatibil cu Galileo poate folosi semnalele acestuia pentru poziţionare, navigaţie şi datare. Serviciile Galileo se bazează pe semnale de mare precizie, însă în faza iniţială actuală ele nu sunt disponibile tot timpul şi, prin urmare, sunt utilizate în combinaţie cu alte sisteme de navigaţie prin satelit, precum GPS. Fiecare satelit adăugat în constelaţie îmbunătăţeşte treptat disponibilitatea şi performanţa la nivel mondial a Galileo. Odată ce constelaţia va atinge 30 de sateliţi, în 2020, Galileo va fi complet operaţional şi independent, ceea ce înseamnă că o poziţie va putea fi determinată în mod autonom oriunde şi oricând doar cu ajutorul sateliţilor săi. Cu o precizie record de 20 cm, acesta va deveni în cele din urmă cel mai precis sistem de navigaţie prin satelit din lume.
Din decembrie 2016, de când a devenit operaţional, a furnizat servicii de poziţionare şi măsurare a timpului pentru aproximativ 400 de milioane de utilizatori. De altfel, începând cu luna aprilie 2018, Galileo este integrat în fiecare nou model de automobil vândut în Europa, venind în sprijinul sistemului eCall de reacţie în caz de urgenţă. Începând din 2019, el va fi integrat în tahografele digitale ale camioanelor, pentru a asigura respectarea normelor privind timpul de conducere şi pentru a ameliora siguranţa rutieră.
Galileo furnizează în prezent trei tipuri de servicii bazate pe navigaţia prin satelit:
Serviciul deschis Galileo: un serviciu gratuit de poziţionare, navigaţie şi datare. Serviciul de datare este din ce în ce mai robust, mai precis şi mai rapid (de ordinul nanosecundelor) faţă de alte sisteme de localizare. El permite sistemului eCall, care trebuie instalat în mod obligatoriu în toate automobilele noi din UE începând cu data de 31 martie 2018, să comunice serviciilor de urgenţă locul unde se află vehiculul.
Serviciul de căutare şi de salvare (SAR) al Galileo: localizarea semnalelor SOS provenite de la o baliză activată. Odată cu demararea serviciilor iniţiale ale Galileo în decembrie 2016, durata de detectare a unei persoane pierdute pe mare sau în munţi s-a redus de la 4 ore la aproximativ 10 minute de la activarea unei balize pentru cazuri de urgenţă. Precizia localizării s-a îmbunătăţit de la 10 km fără Galileo la mai puţin de 2 km cu Galileo. În plus, începând din anul viitor, serviciul va transmite înapoi un semnal prin care informează persoana aflată în pericol că semnalul de urgenţă a fost detectat şi localizat.
Serviciul public reglementat (PRS) Galileo: un serviciu criptat conceput pentru utilizarea de către autorităţile publice în cazuri sensibile din punctul de vedere al securităţii, de exemplu pentru operaţiuni militare. PRS are ca scop asigurarea continuităţii serviciilor chiar şi în cele mai nefavorabile condiţii şi furnizează un serviciu deosebit de robust şi complet criptat pentru utilizatorii guvernamentali în timpul situaţiilor de urgenţă sau de criză de la nivel naţional, precum atacurile teroriste.
Toţi sateliţii Galileo sunt numiţi după copiii ale căror desene au fost selectate ca imagini câştigătoare în cadrul Concursul de desene Galileo din anul 2011. Cei 4 sateliţi lansaţi în luna iulie iulie sunt numiţi după Tara din Slovenia, Samuel din Slovacia, Anna din Finlanda şi Ellen din Suedia.
Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus consolidarea tuturor activităţilor spaţiale existente şi viitoare în cadrul unui program unic, cu un buget de 16 miliarde euro, care să acopere toate activităţile spaţiale existente, precum şi cele noi, inclusiv menţinerea accesului autonom al UE la spaţiu, sprijinirea întreprinderilor nou-înfiinţate din sectorul spaţial şi dezvoltarea de noi componente de securitate precum cunoaşterea situaţiei spaţiale (SSA) şi comunicarea guvernamentală prin satelit (GOVSATCOM).
Printre alte activităţi spaţiale ale UE se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise şi gratuite, referitoare la suprafaţa terestră, la atmosferă, la mări şi oceane, la schimbările climatice şi pentru securitate şi gestionarea situaţiilor de urgenţă), EGNOS (sistem regional de navigaţie prin satelit) şi supravegherea şi urmărirea spaţială (SST).
Comentați?