Fonduri europene pentru investiţii în infrastructura rutieră

Pentru perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat până în prezent 39 de apeluri de proiecte în infrastructura rutieră, în valoare totală de peste 13 miliarde euro, din care două sunt destinate în mod special investiţiilor în creşterea gradului de siguranţă a traficului, fluidizării traficului la punctele de frontieră şi dezvoltării infrastructurii rutiere şi feroviare.



subvenţii

Pentru creşterea gradului de siguranţă a traficului şi fluidizarea traficului la punctele de frontieră, bugetul are o valoare de 106,5 milioane de euro, din care siguranţa rutieră are cea mai mare alocare – 85,2 milioane de euro.

Principalele rezultate urmărite prin aceste investiţii sunt atât reducerea numărului deceselor în accidentele rutiere, cât şi reducerea timpul de staţionare în vamă, în special al transportatorilor de marfă. Cele 106,5 de milioane de euro fac parte din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, al doilea program ca mărime din UE.

Banii vor fi distribuiţi după cum urmează:
– 76,13 milioane euro sunt destinaţi proiectelor noi de siguranţă a traficului şi securităţii transporturilor pentru toate modurile de transport;
– 21,3 milioane de euro sunt alocaţi proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei/de ieşire din ţară şi în vamă;
– 8,47 milioane de euro sunt destinaţi proiectelor fazate, demarate în cadrul perioadei programatice 2007-2013, nefinalizate şi continuate în actualul exerciţiu financiar.

Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 are, în total, o alocare de aproximativ 12 miliarde de euro pentru sectoarele de transport, mediu şi energie.

Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare, MFE a lansat la finalul lunii mai apeluri de finanţare cu un buget total de 5,8 miliarde euro din alocarea totală aferentă POIM 2014 – 2020. Cererile de finanţare se vor putea depune până în data de 31 decembrie 2018.

Pot primi fonduri europene atât proiecte fazate de infrastructură (nefinalizate până la finalul anului 2015) cât şi proiecte noi, prioritizate la finanţare conform documentelor sectoriale de planificare strategică.

Finanţările pentru infrastructura rutieră au ca scop asigurarea mobilităţii călătorilor şi a mărfurilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă a resurselor şi eliminarea blocajelor şi a legăturilor lipsă din infrastructura rutieră a UE. Bugetul apelului este de 3,27 miliarde euro, iar solicitantul eligibil este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, care este administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional şi are atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Proiectele finanţate în infrastructura feroviară au ca obiectiv finalizarea coridorului feroviar Rin-Dunăre (modernizarea liniei feroviare între graniţa cu Ungaria şi Constanţa), asigurând creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală, precum şi modernizarea, eficientizarea şi competitivizarea transportului feroviar.

Bugetul apelului este de 1,85 miliarde euro, solicitanţii eligibili fiind Compania Naţională de Căi Ferate CFR, Ministerul Transporturilor şi alte categorii relevante de beneficiari, Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare.

Fonduri prin Programul Operaţional Regional

Prin Programul Operaţional Regional, solicitanţii pot obţine finanţări pentrudezvoltarea infrastructurii de interes judeţean prin intermediul unei componente dinAxa prioritară 6, „Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN -T”.

Beneficiarii acestor fonduri sunt unităţile administrativ teritoriale, în calitate de administrator al infrastructurii de transport rutier de interes judeţean. Totodată, în funcţie de competenţele asupra obiectivului de investiţie se pot crea parteneriate între autorităţi ale administraţiei publice locale (UAT judeţe şi UAT oraş/municipiu/comună).

Astfel, pot fi finanţate următoarele obiective, atât din mediul urban, cât şi din cel rural:
Modernizarea reţelei de drumuri judeţene care asigură conectivitatea directă (drumuri judeţene legate direct) sau indirectă (legate de reţea prin intermediul unui drum naţional modernizat) cu reţeaua TEN – T, construirea unor noi segmente de drum judeţean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres;
Construcţia/modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean conexate cu drumul judeţean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii şi alte elemente pentru creşterea siguranţei circulaţiei;
Construirea/ modernizarea/reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru asigurarea conectivităţii directe la autostrăzi TEN T a drumurilor judeţene) şi construirea pasarelelor pietonale;
Construirea/modernizarea de staţii pentru transport public pe traseul drumului judeţean;

Alocarea financiară totală pentru Axa 6 este de 1.004,26 milioane de euro, bani alocaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi de la bugetul de stat (contribuţia naţională).

În pregătire, bani pentru vehicule „verzi”

Autorităţile au lansat în dezbatere publică un ghid de finanţare pe Axa prioritară 4 a POR 2014-2020, ce include, printre priorităţi, investiţii în transportul urban pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi achiziţia de mijloace de transport ecologice/electrice.

Pentru acest Obiectiv Tematic (OT 4: Economii cu emisii scăzute de carbon), bugetul este de 1.126,41 milioane de euro.

Beneficiari elegibili sunt municipiile reşedinţă de judeţ (inclusiv localităţilor din zonafuncţională urbană, după caz) din ”regiunile mai puţin dezvoltate” ale României.

Proiectele de terminale multimodale ale Guvernului

Cu finanţări din Fondul de Coeziune sau din Fondul European de DezvoltareRegională, Guvernul propune, prin Master Planul General de Transport, construireaa 10 terminale multimodale de marfă pentru a deservi regiunile cu cea mai marecerere potenţială din România, oraşele şi pieţele majore ale UE din Bulgaria şi Ungaria.

– Bucureşti – se recomandă închiderea terminalului existent de la Bucureştii Noi şi construirea unui nou terminal, mai extins, de mare capacitate situat în apropierea drumului de centură şi reţelei de autostrăzi care, pe viitor, are un potential de conversie într-un terminal tri-modal.
Valoare estimată: 47,945 milioane de euro

– Craiova – se recomandă desfiinţarea terminalului existent, aflat în conservare şi construirea unuia nou, cu legături mai bune la reţeaua de drumuri, în scopul de a satisface creşterea prognozată din sectorul multimodal.
Valoare estimată: 34,250 milioane de euro

– Iaşi – se propune redeschiderea Terminalului de Mărfuri de la Socola pentru a profita depotenţialul de transbordare containere de pe ecartamentul rusesc pe cel european şi, de asemenea, datorită capacităţii de gestionare a traficului intern. Dacă redeschiderea terminalului existent nu este posibil, atunci recomandarea este aceea de construire a unui terminal nou.
Valoare estimată: 34,250 milioane de euro

– Timişoara – se consideră că există două variante pentru ca al doilea oraş ca mărime din România să dispună de un terminal multimodal modern. Varianta 1 este redeschiderea terminalului Semenic, iar cea de-a doua este construcţia unui terminal nou. Autorităţile spun că alternativa construcţiei unui terminal nou în vecinătatea aeroportului merită luată în considerare, deoarece (deşi mărfurile transportate cu avionul şi trenul nu sunt compatibile, iar multimodalitatea este limitată între aceste două moduri de transport) ideea unui parc nou de afaceri incluzând facilităţi rutiere, feroviar şi de transport aerian este una potenţial atractivă.
Valoare estimată: 34,250 milioane de euro

– Cluj Napoca – se propune renovarea terminalului existent Cluj Napoca Est pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi timpului de tranzit, dar şi pentru a promova creşterea economică din sectorul multimodal. Dacă redeschiderea terminalui existent nu este posibilă, atunci recomandarea este pentru construcţia unui terminal nou.
Valoare estimată: 34,250 milioane de euro

– Oradea – se propune renovarea terminalului existent în Oradea care ar furniza un nod important multimodal feroviar-rutier. Potenţialul de dezvoltare este semnificativ, având în vedere mai ales localizarea în vecinătatea coridorului feroviar care tranzitează Ungaria şi a drumului naţional european DN1 (E60). Dacă redeschiderea terminalui existent nu este posibilă, atunci recomandarea noastră este construcţia unui terminal nou.
Valoarea estimată: 21,440 milioane de euro

– Turda – se propune ca terminalul existent să fie modernizat sau ca un alt terminal multimodal nou să fie construit în aceeaşi zonă, pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi promovarea creşterii sectorului multimodal.
Valoarea estimată: 10,720 milioane de euro

– Suceava – se propune modernizarea terminalului existent pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi timpului de tranzit, dar şi pentru a promova creşterea economică din sectorul multimodal. Având în vedere creşterea puternică a volumului de tonaj, deja experimentată, autorităţile consideră că Suceava oferă o oportunitate pentru o dezvoltare continuă, dar şi pentru încurajarea traficul multimodal pe coridorul IX. Dacă reabilitarea terminalului existent nu este posibilă atunci recomandarea va fi aceea de construire a unui terminal nou.
Valoare estimată: 21,440 milioane de euro

– Bacău – se propune renovarea terminalului existent şi extinderea spre sud-est pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi timpilor de tranzit, dar şi pentru a promova creşterea economică din sectorul multimodal. Dacă reabilitarea terminalului existent nu este posibilă atunci recomandarea va fi aceea de construire a unui terminal nou.
Valoare estimată: 21,440 milioane de euro

– Braşov – se propune ca terminalul existent să fie modernizat sau ca un alt terminal multimodal nou să fie construit în aceeaşi zonă, pentru creşterea eficienţei, reducerea costurilor şi promovarea creşterii sectorului multimodal.
Valoarea estimată: 34,250 milioane de euro.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2016)

Adaugati comentariu