Fonduri europene de 1,38 mld. lei în aprilie, absorbite în proiecte de autostrăzi și drumuri expres

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a absorbit, până la finalul lunii aprilie, suma de 1,384 miliarde de lei prin proiecte finanţate din fonduri europene, în creştere cu aproape 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, a anunţat ministrul Cătălin Drulă.
fonduri europene

„O veste excelentă, la final de lună: execuţie bugetară record pe fonduri europene. Este rodul şantierelor de infrastructură deschise în toată ţara. Până pe 28 aprilie, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a reuşit să absoarbă 1,384 miliarde de lei prin proiecte finanţate din fonduri europene. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, este o creştere de aproape 14%, iar faţă de 2019 de 135%”, a explicat Catalin Drulă.

Potrivit ministrului Transporturilor, banii absorbiţi sunt concretizaţi în proiectarea şi execuţia drumurilor expres şi a autostrăzilor (A0, Autostrada Sibiu – Piteşti, drumul expres Craiova – Piteşti, A7, A8, Autostrada Transilvania, Podul de la Brăila), dar şi în modernizarea liniilor de cale ferată (Braşov – Sighişoara – Simeria – Arad sau Bucureşti – Giurgiu).

Reamintim că pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi, România poate obține fonduri europene în valoare de 4,5 mld. de euro de la Comisa Europeană, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul trebuie trimis la Bruxelles până la data de 31 mai.

În acest context, săptămâna aceasta, ministrul Transporturilor a discutat la Bruxelles despre finațarea a 5 segmente de autostradă prin PNRR: Autostrada A7: Ploieşti – Paşcani; Autostrada A8: Tg. Mureş – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani; Autostrada A3: Nădăşelu – Poarta Sălajului și Autostrada A1: Marginea – Holdea.

PNRR vine cu o serie de reforme şi investiţii care presupun creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR şi CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

  • A7 – anumite secţiuni;
  • A8 – anumite secţiuni;
  • A1 – secţiunea Lugoj-Deva;
  • A3 – anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
  • legătura între Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
  • legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest – Bypass Iaşi – Iaşi Dacia;
  • legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică);
  • legătura între Autostrada A1 – Piteşti – Mioveni Bypass;
  • legătura Craiova Est – Drum Expres Piteşti – Craiova;
  • legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
  • legătura A10 – Teiuş – Blaj (zona industrială);
  • legătura Autostrada A3 – Mărtineşti – Vâlcele; alternativa Techirghiol (Litoral Express);
  • legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura Călăraşi – Drajna Nouă – Autostrada A2;
  • legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
    legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
  • legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
  • alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport şi conexiuni cu potenţiale culoare navigabile.

 

CITEȘTE ȘI:

Certificatul UE Covid-19 nu va fi un document de călătorie. Anunțul Parlamentului European

Deloitte: Pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție a unui autovehicul nou

Operațiunea ”Speed”. Politiștii au reținut peste 3.000 de permise de conducere

 

Adaugati comentariu