În cazul în care societățile de asigurări rămân fără autorizație de funcționare, Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) va putea deschide dosare de daună, dacă acestea au fost deja avizate. Prevederea, alături de altele destinate protecției asiguraților, este inclusă în proiectul de modificare a Legii FGA.
Proiectul de modificare a Legii privind Fondul de Garantare a Asiguraților aduce o serie de schimbări importante pentru activitatea Fondului, pentru piața de asigurări, dar și pentru asigurați, companii și persoane fizice, deopotrivă. Printre acestea se numără creșterea plafonului de garantare și modificarea definiției acestuia pentru sporirea protecției creditorilor, introducerea unor dispoziții privind stabilirea cuantumului daunelor morale și acordarea de competențe pentru deschiderea dosarelor de daună avizate la asigurători înainte ca aceștia să-și fi pierdut autorizația de funcționare.
Protejarea creditorilor
Astfel, definiția plafonului de garantare, care va fi majorat de la 450.00 de lei la 500.000 de lei, va fi modificată, cu referire expresă la nivelul maxim al garantării pe un contract și nu pe un creditor de asigurare, așa cum este reglementat în prezent. Acesta schimbare, spun reprezentanții FGA, este necesară pentru a se asigura o protecție reală a creditorilor de asigurări care au calitatea de contractant în mai multe contracte încheiate cu societatea în faliment. Totodată, această modificare legislativă ține cont și de considerentele unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia plafonul de garantare prevăzut de lege se aplică pentru fiecare creanță în parte.
Pentru protejarea creditorilor de asigurări, FGA va primi competențe de a deschide dosare de dauna, la solicitarea petenților, în cazul daunelor avizate la asigurători înainte de data retragerii autorizației de funcționare. În plus, Fondul va putea efectua și constatări suplimentare pentru dosarele deja deschise de asigurători.
Totodată, va fi rezolvată și problema soluționării dosarelor de daună aparținând creditorilor de asigurări din străinătate, care au de obținut despăgubiri de la Fond. Astfel, se prevede expres faptul că, pentru a facilita demersurile creditorilor de asigurări rezidenți în alte state membre de a obține despăgubiri de la Fond, acesta poate mandata Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) să gestioneze dosarele de daună, ținând cont de acordurile semnate în cadrul Sistemului Carte Verde. Prevederea este necesară și în condițiile în care birourile naționale auto garantează plata despăgubirilor chiar și în situația în care asigurătorul, membru al biroului care a încheiat Carte Verde, este în stare de faliment. Garanția birourilor este la nivelul despăgubirii datorate conform legii aplicabile, fără nicio limitare a acesteia. Mai mult decât atât, în cadrul sistemului Carte Verde, birourile naționale din statul de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor garantează despăgubirea persoanelor prejudiciate prin accidente produse pe teritoriul altor state ale căror birouri naționale au aderat la sistem, iar constatarea și evaluarea prejudiciilor se face, cu deplină competență, de biroul național al statului pe teritoriul căruia s-a produs accidentul, în conformitate cu legea aplicabilă, care este, de regulă, legea statului respectiv.
Noi căi de contestare a deciziilor
O altă modificare importantă pentru creditorii de asigurări prevede că din suma cuvenită creditorului de asigurări se rețin sumele datorate de către acesta conform contractului de asigurare încheiat între părți. Scopul viitoarei reglementări este acela de a diminua durata în care Fondul plătește creditorilor de asigurări sumele datorate, în practică întâlnindu-se situații în care plata a putut fi efectuată, conform legii, numai după ce creditorul a făcut dovada că a achitat primele restante potrivit condițiilor contractuale.
Proiectul mai propune și introducerea unor dispoziții privind determinarea cuantumului daunelor morale atât cu respectarea principiului echității, cât și prin raportare la consecințele negative suferite în plan fizic și psihic, ținându-se cont de criterii obiective și rezonabile. Prevederea este necesară în condițiile în care procesul de determinare a cuantumului acestui tip de daune include o doză irefutabilă de aproximare raportată la unele criterii, precum situația familială, profesională și socială și are drept scop stabilirea unei valori fără a se ajunge la o îmbogățire fără just temei.
Pe de altă parte, deciziile FGA de respingere a plății sumelor solicitate pot fi contestate la instanțele civile în a căror circumscripție își are sediul Fondul (spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel București), căile de atac fiind cele prevăzute de Codul de procedura civilă. Modificarea căii de atac din contencios în civil survine ca urmare a solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Ministerul Justiției. Ca o consecință a modificării căii de atac din contencios în civil, proiectul de lege conține totodată propunerea de modificare a alin. (1) de la art. 14 din Ordonanta de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, astfel încât taxa de timbru de 200 lei prevăzută la acest alineat să fie aplicată și în cazul contestațiilor introduse la instanțele judecătorești.
Preluarea documentelor de către FGA
Nu în ultimul rând, proiectul mai propune și concentrarea materiei în aceeași reglementare, prin preluarea, cu adaptări, a prevederilor din Legea nr. 503/2004 referitoare la obligația asigurătorului pentru care s-a dispus măsura retragerii autorizației de funcționare și s-a constatat existența indiciilor stării de insolvență de a preda Fondului o serie de evidențe, precum contractele de asigurare în vigoare și dosarele de dauna, și răspunderea conducerii societății pentru neîndeplinirea acestei obligații. Adaptarea textului preluat constă, în principal, în raportarea termenului de predare a evidențelor la „data publicării deciziei ASF de retragere a autorizației de funcționare și constatare a existenței indiciilor stării de insolvență”, spre deosebire de prevederile actuale în care acest termen se raportează la „data publicării deciziei de închidere a procedurii de redresare financiară”, pentru a cuprinde și situațiile în care decizia de retragere a autorizației este emisă fără ca în prealabil să fi fost parcursă o procedură de redresare financiară.
Schimbările preconizate în Legea FGA mai vizează și introducerea posibilitatii instituției de a se îndrepta în mod direct împotriva persoanelor care au încasat necuvenit sume de la Fond, în vederea recuperării acestora putând exercita astfel de acțiuni inclusiv împotriva persoanelor care îndeplinesc servicii de interes public și care au încasat necuvenit sume de la FGA în exercitarea acestor servicii. Totodată, va fi reglementată și competența ASF de numire a FGA ca administrator interimar al unui asigurător pentru care se dispune măsura retragerii autorizației de funcționare și se constată indiciile existenței stării de insolvență. În plus, vor fi reglementate atribuțiile de administrator interimar constând în conservarea patrimoniului societății între data deciziei ASF și data deschiderii procedurii de faliment când este desemnat un lichidator judiciar. Pe perioada exercitării atribuției de administrator interimar, atribuțiile conducerii asigurătorului se suspenda de drept, cu câteva excepții expres, cum ar fi cea de predare a evidențelor.
Plățile realizate de FGA în ultimii cinci ani
Fondul de Garantare a Asiguraților a efectuat, în 2020, plăți în valoare de aproape 123 de milioane de lei, suma fiind în scădere cu 27% comparativ cu anul precedent. Cele mai mari sume au fost achitate pentru creditorii de asigurare ai Carpatica Asig și ai Astra Asigurări. Cu aceasta suma, totalul plăților efectuate de Fond, în ultimii cinci ani, a ajuns la aproape 913 milioane de lei.
Scopul Fondului de Garantare a Asiguraților este acela de a asigura plata din disponibilitatile sale a creanțelor de asigurări rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii încheiate în condițiile legii, în cazul insolvenței unui asigurător autorizat în România, către creditorii de asigurări care aleg să parcurgă procedura administrativă, prin formularea de cereri de plată în acest sens și cu respectarea plafonului de garantare prevăzut de lege.
(Articol publicat în revista Flote Auto, iunie 2021)
CITEȘTE ȘI:
Fonduri europene pentru 58 de poduri amplasate pe rețeaua rutieră națională
100 de sancțiuni contravenționale aplicate taximetriștilor, într-o singură zi
Comentați?