Europarlamentar: Includerea transporturilor în Directiva detaşării falimentează companiile româneşti

Parlamentul European a dat ieri undă verde începerii negocierilor cu Consiliul European pe Directiva detaşării, un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeană şi cu implicaţii semnificative pentru forţa de muncă din România.



camion-autostrada-sosea-floteauto

Vorbind din perspectiva impactului asupra pieţei unice şi, în special, asupra sectorului de transporturi, Claudia Ţapardel, europarlamentar PSD, consideră că Directiva pentru Detaşarea Lucrătorilor este un dosar pe cât de important, pe atât de controversat, care a creat un adevărat clivaj între estul şi vestul continentului atât la nivel de principiu, cât şi în ceea ce priveşte modul concret de implementare al legislaţiei europene.

Deşi intenţia declarată a Comisiei Europene prin propunerea de modificare a Directivei a fost de a îmbunătăţi cadrul de reglementare pentru cei cele două milioane de persoane care lucrează la acest moment ca detaşate, europarlamentarul român ste de părere că această abordare nu este oportună şi serveşte mai degrabă intereselor unui număr restrâns de state din vest.

„Din punctul meu de vedere, problemele adevărate cu care ne confruntăm sunt munca la negru şi condiţiile mizere în care lucrează unii cetăţeni europeni — motiv pentru care ar trebui mai degrabă să ne concentrăm pe felul cum am putea îmbunătăţi implementarea regulilor existente şi pe aplicarea de sancţiuni corespunzătoare”, spune Claudia Ţapardel.

Salariu minim sau remuneraţie egală?

Una dintre cele mai disputate măsuri din textul parlamentului se referă la formularea privind salariul pe care un lucrător detaşat are dreptul să îl primească pe durata contractului său.

„Modificările propuse în Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale prin care se solicită ca muncitorii din est să primească salariul minim din ţara gazda sunt strâns legate de discuţiile despre dumpingul social, ţările din est fiind frecvent acuzate că impun salarii mici care distorsionează piaţa. În primul rând, consider că această asociere este injustă şi o vom demonta cu argumente ce ţin de logica cererii şi a ofertei într-o economie liberă. România sau Bulgaria nu fac altceva decât să ofere servicii la preţuri care reflectă nivelul economic al acestora. În al doilea rând, dacă tot aducem argumentul echităţii sociale, poate că ar fi de dorit să nu mai vorbim despre salarii minime atunci când, spre exemplu, o multinaţională transferă un lucrător din România la o sucursală în Franţa sau Germania, ci de un salariu egal cu al colegilor săi. Mi s-ar părea corect ca remuneraţia să fie bazată pe o ecuaţie în care acelaşi nivel de pregătire, şi aceeaşi poziţie ierarhică (post) înseamnă acelaşi salariu pentru toţi, indiferent de ţara de origine”, arată europearlamentarul român.

Perioada de detaşare

Pe parcursul ultimelor luni, instituţiile europene au ajuns la concluzii diferite în ceea ce priveşte perioada permisă pentru detaşarea lucrătorilor pe termen lung, Parlamentul optând pentru 24 de luni, iar Consiliul pentru formula de 12 + 6.

„Pe considerente pragmatice şi luând în calcul opţiunile partenerilor sociali pe acest segment, România sprijină varianta Parlamentului European, adică o detaşare care poate dura 24 de luni, orice variantă mai scurtă fiind inacceptabilă. Detaşarea într-o ţară străină şi schimbările pe care le presupune aceasta nu ar trebui să se transforme într-un exerciţiu birocratic şi o povară pentru lucrători. De aceea, mi se pare esenţial să luptăm pentru păstrarea prevederilor privind perioada 24 de luni în următoarele negocieri interinstituţionale, acest lucru fiind extrem de important pentru firmele româneşti şi pentru angajaţii lor, obiectivul fiind de a reduce din procedurile repetate în cazul extinderii de contract”, subliniază Claudia Ţapardel.

Transporturile, următoarea miză

După voturile din Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi cel de astăzi din plenară, bătălia pe definirea detaşării şi a condiţiilor în care se poate efectua se mută în Comisia pentru Transporturi, ca urmare a propunerii Comisiei Europene de a include acest sector sub incidenţa Directivei Detaşării odată cu publicarea controversatului Pachet „Europa în Mişcare”, un set de măsuri legislative pentru reglementarea transportului rutier.

„Părerea mea — şi a colegilor mei din celelalte state estice, spre exemplu — este că includerea transporturilor în Directiva privind Detaşarea Lucrătorilor este o greşeală şi va duce la distorsionarea pieţei de transport din UE”, avertizează europarlamentarul român.

Potrivit Claudiei Ţapardel, primele victime vor fi companiile din Est, inclusiv din România, care se vor vedea în faţa unei birocraţii sufocante şi, totodată, vor fi împovărate de creşteri de costuri semnificative. În termeni practici, dacă această directivă va ajunge să se aplice şi transportului internaţional — un sector prin natura sa mobil — transportatorii vor trebui să calculeze salariile şi sporurile fiecărui şofer în fiecare ţară în care s-a aflat pentru efectuarea unei curse, ceea ce este imposibil şi va conduce la falimentul multor companii. „Este important ca şoferii şi ceilalţi angajaţi din sectorul transporturilor să primească o remuneraţie corectă şi să beneficieze de condiţii de lucru decente, dar nu cu preţul închiderii companiilor care creează aceste locuri de muncă”, spune aceasta.

Iar în contextul respectării principiilor sociale, europarlamentarul român consideră că este absolut necesară şi discuţia referitoare la practicile concurenţiale corecte, în care operatorii economici (companiile de transport) din Europa Centrală şi de Est să primească acelaşi tarif pe cursă ca şi companiile din vest şi nu unul redus, având în vedere faptul că acestea suportă aceleaşi cheltuieli sau chiar unele mai mari generate de distanţa fizică (nr. km), soluţia fiind introducerea unui tarif de referinţă.

„Mă bucur însă să observ că se coagulează deja un grup de reprezentanţi ai statelor est-europene şi periferice — ţări a căror economie se bazează pe transportul rutier, care lucrează la o strategie de convingere a instituţiilor europene de efectele negative ale unora dintre prevederile din Pachetul Rutier. Obiectivul nostru este să apărăm elementele care constituie avantajul competitiv al ţărilor din est şi, nu în ultimul rând, buna funcţionare a pieţei unice”, punctează Claudia Ţapardel.

Aceasta promite că, în acelaşi timp, atenţia va fi îndreptată şi către ceea ce consideră a fi adevărata sursă a deteriorării condiţiilor sociale şi salariale din UE — companiile de tip căsuţă poştală.

„Aceste entităţi comerciale — care de cele mai multe ori îşi au originea în vest — se folosesc de lacune legislative pentru a-şi plăti angajaţii cu salarii din est, deşi aceştia îşi desfăşoară activitatea în ţări unde nivelul de trai este mult mai înalt, uneori chiar în condiţii de lucru extrem de precare. Pe aceste considerente, cred că este mai important să insistăm asupra regulamentelor existente, în loc să propunem şi mai multe legi. Acestea nu vor face decât să împovăreze operatorii economici şi să încetinească dezvoltarea unei pieţe europene de transport”, conchide europarlamentarul Claudia Ţapardel.

 

 

Adaugati comentariu