Cum se schimbă procedura de plată a datoriei în cazul leasingului financiar

Persoanele care au achiziţionat un autoturism prin leasing şi-ar putea stinge o parte din datorie prin vânzarea maşinii, chiar dacă nu sunt proprietarii acesteia.



bani-floteauto

Plenul Senatului a adoptat, la finalul lunii martie, propunerea legislativă privind operaţiunile de leasing, potrivit căreia contractele nu mai reprezintă titluri executorii, iar utilizatorul îşi va putea plăti datoria din valorificarea bunului.

Iniţiativa a fost adoptată în baza raportului de admitere întocmit de Comisiile juridică, economică şi de buget-finanţe din Senat. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvemului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing şi cuprinde măsuri referitoare la:

– eliminarea calităţii de titlu executoriu în ceea ce priveşte contractele de leasing încheiate cu consumatorii;

– introducerea principiului conform căruia, atunci când situaţia financiară nu îi mai permite continuarea contractului de leasing, consumatorul poate alege stingerea datoriei faţă de finanţator prin predarea bunului şi achitarea sumelor reprezentând ratele neachitate şi dobânzile aferente înregistrate până la predarea bunului;

– limitarea penalităţilor şi a altor obligaţii de plată accesorii la 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii contractului.

„Astăzi, lucrurile stau în felul următor: atunci când utilizatorul predă bunul respectiv, societatea de leasing îi solicită în continuare să plătească ratele până la expirarea contractului. Este nefiresc să fii deposedat de bun şi să plăteşti în continuare ratele respective. Am stabilit foarte clar procedura prin care se va incheia datoria cu societatea de leasing: bunul respectiv va fi valorificat, din valorificarea bunului respectiv utilizatorul este obligat sa incheie socotelile cu societatea de leasing, il valorifica si daca obtine o suma mai mica decât suma datorata este obligat sa aduca din alte surse bani sa stinga datoria, iar daca obtine o valoare mai mare va pastra diferenta si va achita catre societatea de leasing suma datorata”, a explicat iniţiatorul proiectului, senatorul liberal Daniel Zamfir.

Modificărle aprobate

Principalele modificări aprobate de senatori  au fost făcute art. 15 din OG nr.51/2007, ce va coţine 4 articole.

(1) În cazul în care utilizatorul, care are calitatea de consumator, nu execută obligaţia de plată a ratei de leasing timp de trei luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate în temeiul contractului de leasing. În cazul în care utilizatorul restituie bunul în termenul prevăzut în contract, eventualele despăgubiri nu pot cuprinde decât diferenţa între totalul sumelor datorate conform contractului diminuată cu valoarea obţinută prin valorificare exclusiv TVA sau, după caz, printr-un raport de evaluare a bunului emis de un evaluator autorizat conform legii. Sumele datorate conform contractului de leasing sunt formate din facturile emise şi neachitate, valoarea de intrare rămasă de achitat până la finele perioadei de leasing, inclusiv valoarea reziduală, cheltuieli cu asigurările bunului, reprezentate de polita de asigurare obligatorie si/sau polita de asigurare facultativa, amenzi de circulatie si amenzi pentru neplata rovinietei şi alte amenzi aferente bunului precum si taxe/impozite aferente bunului.

(2) Exclusiv pentru situaţiile în care bunul a fost restituit în termenul prevăzut în contract, utilizatorul consumator sau un terţ cumpărător propus de acesta în termen de maxim 5 zile de la îndeplinirea obligaţiei de predare, beneficiază de un drept prioritar la cumpărarea bunului, valabil timp de 30 de zile de la data predării, timp în care poate fi emisă acceptarea fermă şi irevocabilă de cumpărare la un preţ cel puţin egal cu contravaloarea tuturor sumelor datorate conform contractului de leasing, inclusiv valoarea reziduală la care se adaugă TVA. În cazul în care acceptarea de cumpărare emisă de către terţul cumpărător propus este una inferioară cuantumului sumelor datorate conform contractului, utilizatorul consumator are obligaţia de a  credita contul finanţatorului cu diferenţa necesară până la concurenţa sumelor datorate conform contractului, cel mai târziu la data încasării de către finanţator a preţului de vânzare aferent transferului dreptului de proprietate cu respectarea termenului prioritar de 30 zile de mai sus. Transferul dreptului de proprietate asupra bunului va opera la data încasării integrale a sumelor datorate conform contractului, care nu va putea fi ulterioară datei de expirare a dreptului prioritar.

(3) În cazul în care utilizatorul consumator sau terţul cumpărător propus nu respectă întocmai oricare dintre prevederile alin. (3), finanţatorul poate dispune în mod liber de bun iar utilizatorul este obligat să plătească finanţatorului sumele stabilite conform alin. (2).

(4) În cazul în care utilizatorul nu restituie bunul în termenul prevăzut  în contract, acesta va achita finanţatorului, pe lângă sumele datorate conform contractului de leasing şi cheltuielile pentru luarea în posesie a bunului.

Senatul este prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.

Ce spun societăţile de leasing

Fără caracterul de titlu executoriu, companiile de leasing vor fi obligate să cheme în instanţă debitorii rău-platnici pentru a dovedi că o creanţă este certă, lichidă şi exigibilă astfel încât să poată începe executarea silită, în toate formele acesteia, cum ar fi poprirea veniturilor sau vânzarea bunurilor aduse garanţie. Procesul ar putea fi unul foarte îndelungat, de până la 3 ani după unele estimări. Companiile de leasing sunt însă ingrijorate că, pana la recuperarea bunului, acesta ar putea sa-si piarda mult din valoare.

„Dacă se elimină acest titlu executoriu, firma de leasing, deşi este proprietara bunului prin lege, nu va mai avea posibilitatea să recupereze bunul, ci va trebui să meargă în instanţă. Având în vedere durata de viaţă scurtă a unui bun luat în leasing, maxim 5 ani, când vom avea posibilitatea să recuperăm bunul, practic, acesta nu va mai valora nimic”, a explicat Melania Hăncilă, secretar general al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB Romania.

Totodată, în opinia reprezentantei societăţilor de leasing, ar putea fi încurajată indisciplina la plată a utilizatorilor. „Dacă nu mai doreşte să plătească, foarte bine, poate să folosească şi bunul. Una e dacă el vrea să aducă bunul, este de bună cuviinţă, dar dacă e de rea-credinţă, atunci noi trebuie să mergem în instanţă să obţinem titlu executoriu ca să intrăm în posesia bunului”, a conchis Melania Hăncilă.

Pe de altă parte, senatorul PNL Iulia Scântei este de părere că oamenii vor avea nevoie în continuare de leasing, numai că parlamentarii îi vor „obliga să ajungă în faţa unui notar public eventual să-şi autentifice acest contract, pentru că nicio bancă şi nicio societate de leasing din România nu va admite să stea trei sau cinci ani în instanţă cu acest contract”.

O piaţă de 2 mld. de euro

Cele mai recente date oficiale ale ale Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, ce reuneşte 90% din companiile de leasing financiar, arată că în primele nouă luni din 2017, companiile de leasing financiar au finanţat bunuri în valoare de 7,6 miliarde de lei (aproximativ 1,7 miliarde de euro), în creştere cu 14 % faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Estimările arată că la finalul anului trecut piaţa crescuse până la aproximativ 2 miliarde de euro.

Avansul industriei s-a datorat, în principal, majorării finanţărilor de autoturisme (+24% an/an) şi vehicule comerciale uşoare (+27% an/an). În schimb, finanţările noi pentru vehicule comerciale grele, “vedetele” din trecut, au înregistrat, după câţiva ani de creştere susţinută, o uşoară scădere (-2% an/an ).

Astfel, în perioada ianuarie-septembrie 2017, autoturismele şi-au majorat cota de piaţă în totalul finanţărilor noi, la 38%, de la 34% în 2015, câştigând teren în defavoarea vehiculelor comerciale grele.

Deşi se observă un trend de orientare a finanţărilor noi în leasing financiar către moneda locală, cele în euro rămân în continuare predominante, deţinând o cotă de 79% în total, în scădere însă faţă de 2015, când reprezentau 85%.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, aprilie 2018)

 

 

Adaugati comentariu