Comparatorul de preţuri al Concurenţei pentru carburanţi

Autorităţile, în special Consiliul Concurenţei, par hotărâte să limiteze puterea marilor companii petroliere de a scumpi carburanţii “peste noapte”. Va fi creată o bază de date cu preţurile din benzinării şi o aplicaţie pentru vizualizare.



Creşterea preţurilor la motorină şi benzină determinată de (re)introducerea supraaccizei de 7 eurocenţi pe litru ar putea avea până la urmă şi un final favorabil consumatorilor, în contextul în care scandalul provocat a forţat Guvernul să pregătească introducerea unui mecanism de monitorizare a preţurilor din benzinării, astfel încât românii să poată alege combustibilii auto cu cel mai bun raport preţ/calitate.

Încă din 2016, Consiliul Concurenţei atrăgea atenţia asupra necesităţii  creării unei baze de date şi a unei aplicaţii web/mobile pentru compararea acestor preţuri.

Bază de date pentru aplicaţii mobile

Pentru a stimula concurenţa prin preţ dintre operatorii economici, pe de o parte, dar şi pentru a asigura, în acelaşi timp consumatorului posibilitatea de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ, instituţia consideră necesară crearea unei baze de date care să conţină lista tuturor companiilor care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

Pentru crearea acestei baze de date, în opinia Consiliului Concurenţei, Guvernul ar trebui să emită un act normativ prin care să oblige toate companiile care deţin benzinării active să furnizeze datele necesare, dar şi să transmită on-line (printr-un sistem pe bază de parolă) toate modificările efectuate la nivelul preţurilor carburanţilor, care să fie înregistrate în timp real (maxim 30 de minute de la modificare). Această bază de date urmează să constituie elementul central al unei aplicaţii web şi/sau al unei aplicaţii mobile cu acces gratuit din partea consumatorilor, prin care aceştia pot afla care sunt cele mai apropiate (ex: 10) benzinării, localizarea geografică şi preţurile oferite de acestea (eventual, în ordine crescătoare pentru a vedea care este compania cu cel mai mic preţ).

În acest mod, consumatorul ar avea posibilitatea de a alege, având la îndemână informaţii importante cu privire la oferta existenţă pe piaţă în zona geografică de interes pentru consumatorul respectiv.

Nu în ultimul rând, o astfel de bază de date ar fi utilă nu numai pentru consumatori, dar şi pentru Consiliul Concurenţei în exercitarea atribuţiilor de monitorizare a pieţei carburanţilor. De asemenea, accesul la această bază de date al altor instituţii (ex: Ministerul Energiei) ar putea constitui o sursă importantă de informaţii utile pentru elaborarea analizelor din activitatea specifică a acestora.

Primul pas a fost deja făcut, Guvernul aprobând, în 2017, un Memorandum privind crearea sistemului de monitorizare a preţurilor.

Pasul următor aparţine Concurenţei care va realiza comparatorul, un instrument asemănător celui lansat cu succes pentru produse alimentare, în 2016.

„Pentru realizarea acestei aplicaţii trebuie creată o bază de date care să conţină lista tuturor companiilor care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină si motorină) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate. Ca urmare, intenţionăm amendarea corespunzătoare a legii concurenţei, astfel încât să se creeze cadrul legal în baza căruia să putem solicita date si informaţii companiilor active pe piaţă, ceea ce va permite şi monitorizarea activă a preţurilor practicate de companiile petroliere”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Urmând exemplul Autorităţii similare din Germania, Consiliul Concurenţei va pemite accesul la baza de date, în anumite condiţii, si a altor dezvoltatori de aplicaţii similare, astfel încât consumatorii să aibă la dispoziţie mai multe platforme care vor oferi facilităţi diferite.

Investigaţie sectorială, în derulare

La începutul lui 2017, instituţia a declanşat o investigaţie sectorială pe piaţa comercializării de carburanţi auto, având în vedere rigiditatea observată a preţurilor la comercializarea cu amănuntul a carburanţilor în România. Acest fenomen a fost constatat din evoluţia comparativă a preţurilor practicate în România si a mediei preţurilor la nivel european, dar şi din felul în care au evoluat preţurile interne raportat la modificările cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere.

În cadrul acestei investigaţii, se analizează o gamă largă de date si informaţii de la companiile care acţionează pe această piaţă inclusiv evoluţia preţurilor cu amănuntul la carburanţi. Ca urmare, companiile trebuie să transmită Autorităţii date şi informaţii referitoare la factorii care influenţează nivelul preţurilor cu amănuntul pentru carburanţii auto (benzină si motorină) comercializaţi în România, dar si cu privire la alte aspecte, cum ar fi stocurile minime.

„Reamintim că Autoritatea de Concurenţă a instrumentat şi a sancţionat două cazuri de înţelegeri de tip cartel pe piaţa carburanţilor (6 companii petroliere au fost sancţionate cu peste 200 milioane euro, Consiliul Concurenţei câştigând procesele cu acestea; 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanţi au fost amendate cu aproximativ 3,7 milioane euro). De asemenea, Consiliul Concurenţei a elaborat un set de recomandări pentru stimularea concurenţei pe piaţa carburanţilor, principalii beneficiari fiind consumatorii finali. În acest context, una din propunerile Consiliului Concurenţei era eliminarea barierelor la intrarea pe piaţa carburanţilor, respectiv simplificarea procedurilor de înfiinţare a staţiilor de distribuţie. În acest fel, ar creşte presiunea concurenţială asupra companiilor active pe această piaţă”, a conchis Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Experienţa internaţională

Fără doar şi poate, România nu „reinventează roata” în acest domeniu. Pe întreg mapamondul o serie de state au adoptat decizii similare, consumatorii având la dispoziţie, deopotrivă, site-uri web şi aplicaţii mobile unde pot găsi cele mai ieftini carburanţi în zona unde locuiesc sau călătoresc.

Sigur, instrumentul de monitorizare a preţurilor nu a fost unul uşor de implementat, însă numitorul comun al tuturor deciziilor a fost scumpirea iraţională a carburanţilor. De exemplu,  în New South Wales Australia a fost necesară o hotărâre judecătorească împotriva celor 6 companii petroliere care activau în regiune pentru a transmite preţurile în timp real. Măsura similară de monitprizare a preţurilor, adoptată în Western Australia, a dus la o economie anuală,  în medie, de 1050 de dolari australieni.

În India, proiectul pilot pus în practică anul acesta de trei companii petroliere de stat în cinci oraşe din trei regiuni a atras mânia celorlalţi benzinari, care, printre altele, le-au avertizat că-şi „vor arde degetele”, pentru că vor acumula, în scurt timp, pierderi uriaşe în contextul în care trebuie să schimbe zilnic preţurile stocurilor.

Cazul Spaniei este unul şi mai interesant. În pofida faptului că Buletinul săptămânal al Comisiei Europene arăta că preţurile carburanţilor nu cresc, consumatorii spanioli simţeau exact contrariul. Până la urmă misterul a fost dezlegat. Aproximativ 70% din benzinării ieftinau carburanţii în ziua de luni, când autorităţile de la Madrid culegeau datele pentru a fi transmise la Bruxelles, iar până miercuri, când se publică Buletinul, preţurile urcau la loc. Concluzia? Guvernul a introdus instrumentul de monitorizare cotidiană a preţurilor, iar practicile necinstite au încetat.

Una peste alta, din Statele Unite şi Canada, până în Germania – campioana absolută cu 120 de aplicaţii specifice, Franţa, Cipru sau Polonia, tot mai multe state adoptă decizii legale pentru a limita puterea şi influenţa marilor companii petroliere de a scumpi fără motiv carburanţii, pentru a creşte concurenţa şi pentru a reduce povara birocratică în deschiderea de noi staţii de benzină pentru companiile independente şi supermarketuri.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, noiembrie 2017)

 

 

Adaugati comentariu