România are probleme mari la autostrăzi

Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR 1, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a afirmat că deşi în perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, când "e vorba de autostrăzi sunt probleme mari", subliniind că pentru niciun proiect nu se lucrează în teren.
autostrada

Potrivit comisarului european, într-un clasament din Uniunea Europeană, România a pierdut cei mai mulţi bani din transporturi în perioada 2007-2013

corina-cretu-floteautoÎn perioada 2007-2016, 90% absorbţie înseamnă că se vor pierde cu siguranţă cam 1,7 miliarde euro, cei mai mulţi de la infrastructură. România a fost ţara care a pierdut cei mai mulţi bani din transporturi în 2007-2013. În rest s-au făcut 300 kilometri de autostradă, 2.400 kilometri de drumuri judeţene reabilitaţi, 51.000 de locuri de muncă create, din care 14.000 în întreprinderi mici si mijlocii, 2.000 în proiecte cercetare dezvoltare, 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct, iar în infrastructura socială si educaţională, 2.500 de scoli si inspectorate scolare conectate la Internet, 100 de ambulatorii si spitale au fost reabilitate si 230 de centre sociale au fost realizate”, a afirmat comisarul european Corina Creţu la TVR 1.

Acesta a subliniat în perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, dar probleme mari sunt în ceea ce priveşte autostrăzile.

„În perioada 2007-2013 s-au reabilitat foarte multe drumuri naţionale, dar când e vorba de autostrăzi sunt probleme mari. Cred că cele mai mari probleme sunt legate de calitatea companiilor pe care le au în subordine. De exemplu, pe condiţia ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanţă pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristeţea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Pitesti, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o ţară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră”, a subliniat comisarul european.

Corina Creţu a subliniat că vineri va avea discuţii cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, iar acestea se vor axa în primul rând pe evitarea dezangajării de fonduri.

De asemenea, oficialul european a adăugat că a făcut multe lucruri pentru a ajuta absorbţia, preluând toate proiectele retrospective.

„În domeniul meu, am făcut foarte multe lucruri pentru a ajuta absorbţia. Am preluat toate proiectele retrospective, am preluat toate creditele BEI si BERD. De exemplu, Autostrada Soarelui a fost făcută o parte din fonduri europene, o parte din fonduri naţionale, si o parte din credite, la fel Timisoara-Arad. Practic am preluat toate creditele pe care România le avea. Erau proiecte pe care se circula, care erau în funcţiune, dar pentru care România plătea”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit acesteia, pentru acest an, în programul de infrastructură mare s-au depus proiecte doar pe apă si canalizare, si niciun proiect pe domeniile rutier si feroviar.

„Cele mai multe proiecte sunt pe IMM-uri, apă, canalizare. În programul de infrastructură mare, nu s-au depus decât proiecte pe apă si canalizare. N-avem proiecte rutiere, feroviare, decât cele care au fost fazate, legate de metroul Străulesti, metroul de la Otopeni, Autostrada Lugoj — Deva, mai avem în Ardeal. Sibiu-Pitesti este proiectul pe care îl asteptăm cel mai mult, apoi în Moldova, până la Bacău. Asteptăm toate aceste proiecte, dar până acum din partea Guvernului României nu am primit niciun proiect pe infrastructură. Avem nevoie de proiecte mature. Problema este în primul rând calitatea proiectelor. Foarte multe proiecte sunt respinse din ţară. Noi asteptăm să primim pentru aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură, pentru că proiecte mai mici primim, de drumuri naţionale. Eu cred că este nevoie de o abordare diferită si mai modernă în pregătirea proiectelor”, a conchis comisarul european.

 

 

Adaugati comentariu