Ultimul model lansat de Citroen, dar și declarațiile care au urmat, arată că marca franceză, dar și grupul din care face parte, sunt decise să copieze rețeta de succes folosită de Renault în cazul mărcii de la Mioveni. (Un articol de Răzvan Codorean și Robert Stan)
Citroen e-C3 nu este doar cel mai recent produs pe care-l propune Citroen. Este o declarație de intenție a mărcii, dar și a celor de la Stellantis. Declarativ, responsabilii ambelor entități vorbesc despre dorința de a contracara ofensiva mărcilor chineze, în special pe piața din Europa. Însă, în fapt, este mai mult decât atât. Este o reconfirmare a faptului că atât în birourile celor care conduc brand-ul din Franța, cât și în cele ale factorilor de decizie din grupul din care face parte, a fost luat ca reper modelul de business folosit de Renault în cazul Dacia. Și sunt exemple elocvente în acest sens.
Până și numele noii platforme pe care este bazat Citroen e-C3 și pe care vor fi asamblate alte șase vehicule ale mărcii amintește de strategia Dacia: „smart car”. Să nu uităm că, de-a lungul ultimilor ani, Dacia a evocat puternic ideea „smart” (inteligent) prin noțiuni precum „smart buy”, „smart price”, „smart equipment”, „smart solutions”, „smart innovation” sau „smart buyers”.
Unde mai pui că, în urmă cu un an, și la doar câteva săptămâni după prezentarea conceptului Manifesto de către Dacia, aceeași marcă Citroen a grupului Stellantis anunța conceptul Oli, un vehicul la fel de radical și cu o caracterizare identică: „laborator de idei”. Mai mult chiar, la prezentarea Citroen Oli, Vincent Cobee, pe atunci CEO al Citroen, ducea mai departe asemănările cu Dacia Manifesto declarând că noul concept este „o declarație legată de mașinile electrice accesibile, responsabile, care emană libertate. Oli este un laborator care demonstrează că nu este complet o nebunie să țintești la asta”.
Dacă acum un an cei de la Citroen aduceau în atenție doar vag intenția de a concura cu modelul de business al Dacia, în iulie 2023, publicația franceză Le Monde scria, în urma unei discuții cu Thierry Koskas, cel care a devenit CEO al Citroen la începutul acestui an, că „scăderea spectaculoasă a vânzărilor a determinat marca franceză să adopte o direcție strategică similară cu cea a mărcii Dacia, de tip low cost”. În același context, Koskas a declarat că Citroen va deveni o „marcă populară capabilă să facă mobilitatea electrică accesibilă”, favorizând „simplitatea și durabilitatea”. O asemănare mai clară cu strategia Dacia nici că se poate.
Ca prim model bazat pe noua platformă e-CMP a Stellantis, noul Citroen e-C3 este un deschizător de drumuri. Asta pentru că, Renaud Tourte, cel care are în administrare noua platformă în cadrul grupului a declarat la prezentarea vehiculului că „aproximativ” șapte noi mașini ar trebui să se bazeze în viitor pe acesta. Nu este clar dacă oficialul s-a referit strict la modele 100% electrice, bazate pe e-CMP sau și la modele cu sisteme hibride de propulsie dezvoltate pe CMP.
Conform lui Tourte, va urma o versiune mai mare a lui e-C3, iar vehiculele de la cel puțin două alte mărci Stellantis vor folosi ca bază, începând din 2024, această platformă. Întrebat și dacă viitorul Fiat Panda, așteptat pe la jumătatea anului 2024, va fi unul dintre ele, oficialul a răspuns glumeț că o astfel de idee „n-ar fi complet prostească”. Pe lângă mărcile Citroen sau Fiat, și Opel ar putea avea cel puțin un model bazat pe „smart car”. Cu ceva timp în urmă, oficialii mărcii germane, acum și ea parte a grupului Stellantis, menționau că în viitor vor avea în portofoliu un model electric cu un preț în zona a 25.000 de euro.
Dar ce este platforma „smart car”? În baza celor anunțate de șefii Stellantis, întregul grup, cu toate mărcile sale, își va grupa în viitor producția pe patru platforme – Mic, Mediu, Mare și Cadru. Cea mică, CMP, a fost modificată astfel încât să permită dezvoltarea unor vehicule cu preț redus, iar un exemplu este chiar Citroen e-C3. De altfel, platforma „smart car”, proiectată parțial împreună cu Tata Motors, a fost inițial dezvoltată pentru India și alte piețe emergente. Ea „nu este un brad de Crăciun din punct de vedere tehnologic, dar are tot ce ai nevoie în segmentul B”, a explicat plastic Thierry Koskas, șeful Citroen.
Acest model abia prezentat este asamblat la uzina Stellantis din Trnava, Slovacia, și dispune de o baterie litiu-fier-fosfat de 44 de kilowați care asigură o autonomie de 320 km. Întregul proiect a fost realizat având ca țintă un preț maxim de 25.000 de euro. Astfel, noul Citroen e-C3 are acum, în momentul prezentării, un preț de bază de 23.300 de euro, iar la începutul lui 2025 va fi lansată o versiune chiar mai ieftină, cu un preț-țintă de 19.990 de euro, dar care va asigura o autonomie de doar 200 km. Livrările actualei variante vor debuta în al doilea trimestru al anului 2024.
Trebuie menționat și că o versiune indiană a lui C3 a fost lansată în 2022, pentru ca, la începutul lui 2023, să primească și o versiune cu sistem de propulsie complet electric. Varianta pentru Europa este însă parțial diferită. Conform lui Thierry Blanchard, manager de produs pentru vehiculele de clasă B ale Citroen, panourile de caroserie sunt complet noi, deși „morfologia” de bază este aceeași. Din punct de vedere tehnic, modelul respectă reglementările europene în materie de siguranță și are o baterie mai mare și un motor electric diferit de cele din India. Varianta europeană are o bateria de 44 kWh produsă în China de SVolt, precum și un motor electric proiectat și construit în Franța de un joint-venture între Stellantis și Nidec.
(Articol publicat în revista Flote Auto, octombrie 2023)
CITEȘTE ȘI:
JEEP GLADIATOR. Reverența finală
Comentați?