Deși constructorii chinezi par să fi luat un avans considerabil pe piața mașinilor electrice, motoarele lor nu ascund o tehnologie fundamental diferită față de cele produse în Europa sau SUA. La această concluzie au ajuns inginerii Universității RWTH Aachen din Germania, una dintre cele mai prestigioase universități tehnice din Europa în domeniul ingineriei auto. Aceștia au analizat în detaliu 115 unități de propulsie de pe 80 de vehicule electrice, descoperind că adevăratele deosebiri stau în alegerea materialelor și în modul de execuție a componentelor.
Pentru studiul publicat în revista de specialitate Energies, Catedra de Inginerie a Producției Componentelor pentru Mobilitate Electrică (PEM) a examinat motoare electrice de pe vehicule produse între anii 2019 și 2025. Lucrarea, intitulată Review and Benchmarking of Electric Motor Product Design and Manufacturing Technologies from the Chinese Market, s-a concentrat pe piața chineză și a fost completată cu date comparative privind sistemele de propulsie europene și americane.
Cercetătorii concluzionează că sistemele de propulsie electrică de pe cele trei piețe diferă foarte puțin în arhitectura lor fundamentală. Acest lucru este valabil, printre altele, pentru structurile carcaselor, geometriile rotorului și ale statorului, precum și pentru conceptele de răcire ale modelelor mai noi. Cele mai pronunțate diferențe au fost identificate la nivelul materialelor și al componentelor individuale.
De exemplu, producătorii chinezi utilizează tot mai mult aliajele de magneziu pentru carcase, în timp ce constructorii europeni optează mai frecvent pentru aluminiu.
Studiul identifică, de asemenea, diferențe în privința barelor colectoare care distribuie energia electrică. În timp ce producătorii chinezi folosesc preponderent bare acoperite cu un strat izolator aplicat în câmp electrostatic, constructorii europeni optează de regulă pentru ansambluri mai complexe, în care mai multe bare de cupru sunt încapsulate într-o piesă din polimer.
Turațiile mai mari cresc densitatea de putere
La nivelul tuturor piețelor, studiul indică o tendință clară către unități de propulsie mai compacte și puternic integrate. Începând cu anul 2022, conceptele cu grad ridicat de integrare, în care motorul, transmisia și electronica de putere sunt combinate mult mai strâns, au dominat eșantionul analizat.
În același timp, datele arată o creștere semnificativă a densității medii de putere de vârf a motoarelor sincrone cu magneți permanenți, care a urcat de la 1,68 kW/kg în 2019 la o medie de 2,43 kW/kg pentru modelele din 2024 și 2025, ceea ce reprezintă un avans de aproape 45%.
Un factor-cheie al acestei evoluții îl reprezintă turațiile mai ridicate. Dacă între 2020 și 2022 turațiile maxime ale motoarelor se situau preponderent în intervalul 8.000–17.000 rpm, sistemele de propulsie mai noi funcționează tot mai des la 20.000 rpm sau chiar mai mult. Potrivit studiului, unele motoare ating chiar și 30.500 rpm. În paralel, raportul mediu de transmisie a crescut cu aproximativ 21,5% în perioada analizată.
Turațiile mai mari permit utilizarea unor diametre mai mici pentru rotor și stator, reducând astfel consumul de materiale. Cu toate acestea, studiul subliniază că turațiile mai ridicate nu duc automat la motoare mai compacte, fiind folosite în unele cazuri și pentru a crește viteza maximă pe care o poate atinge vehiculul.
O schimbare se conturează și în privința sistemelor de răcire. În timp ce motoarele mai vechi erau răcite preponderent cu ajutorul unor cămăși clasice de apă, sistemele de propulsie mai noi folosesc tot mai des combinații de răcire directă cu ulei pentru rotor și stator. Această soluție impune, la rândul său, cerințe mult mai stricte privind etanșarea și fabricarea componentelor.
Concluziile arată că, deși China reprezintă un motor important al inovației în domeniul propulsiei electrice, nu a apărut o direcție tehnică fundamental diferită față de Europa sau SUA, diferențele constând în principal în modul specific de implementare și în alegerea materialelor.
CITEȘTE ȘI:
Vehiculele electrice ar putea avea o pondere de peste 40% în flotele de companie până în 2028
Petrolul Brent scade sub 92 de dolari/baril, însă prognozele pe termen lung rămân volatile
Comentați?