Comisia Europeană a decis astăzi să ia măsuri legale împotriva Franţei şi a Germaniei din cauza aplicării legislaţiei privind salariul minim în sectorul transportului rutier.
Sprijinind pe deplin principiul salariului minim, Comisia Europeană consideră că aplicarea
sistematică a legislaţiei salariului minim de către Franţa şi Germania, pentru toate operaţiunile
de transport care se desfăşoară pe teritoriul lor, restricţionează în mod disproporţionat libertatea
de a presta servicii şi libera circulaţie a mărfurilor .
În urma unui schimb de informaţii cu autorităţile franceze şi o evaluare juridică detaliată a
legislaţiei naţionale aplicabile, care va intra în vigoare la 1 iulie 2016, Comisia a decis să trimită
Franţei o scrisoare de notificare. Acest lucru constituie un prim pas în cadrul procedurii privind
încălcarea dreptului comunitar (infrigement).
În plus, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de notificare şi autorităţilor
germane. Aceasta urmează lansării unei proceduri de infrigement în luna mai 2015 şi, ulterior, a
discuţii ample cu autorităţile germane în vederea ajungerii la o soluţie amiabilă. Cu toate
acestea, nici răspunsul autorităţilor germane la scrisoarea de notificare, nici discuţiile ulterioare
nu au înlăturat preocupările principale ale Comisiei.
În ambele cazuri, Comisia consideră că aplicarea salariului minim pentru anumite operaţiuni de
transport internaţional având doar o legătură marginală pe teritoriul statului membru gazdă nu
poate fi justificată, deoarece creează bariere administrative disproporţionate, care împiedică
piaţa internă de funcţionare în mod corespunzător.
Comisia consideră că ar trebui luate mai multe măsuri proporţionale pentru a garanta protecţia socială a lucrătorilor şi pentru a asigura o concurenţă loială, în acelaşi timp permiţând libera circulaţie a serviciilor şi a mărfurilor.
Autorităţile germane şi cele franceze au la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor invocate de Comisie.
Executivul de la Bruxelles sprijină principiul unui salariu minim, deoarece asigură echitatea socială şi este conformă cu angajamentul său de politică socială.
„Cu toate acestea, în calitate de gardian al tratatelor, Comisia trebuie să se asigure, de asemenea, că aplicarea măsurilor naţionale este pe deplin compatibilă cu legislaţia UE. Aceasta include actuala Directivă privind detaşarea lucrătorilor (Directiva 96/71), Directiva privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71 (Directiva cu 2014/67), care trebuie să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 iunie 2016, legislaţia privind transporturile, principiul Tratatului privind libertatea de a oferi servicii şi libera circulaţie a mărfurilor”, subliniază reprezentanţii Comisiei Europene.
În 2015, Franţa a adoptat o lege privind aplicarea salariului minim în sectorul
transporturilor. Salariul minim se aplică atât cabotajului, cât şi tuturor operaţiunilor de transport
internaţional (tranzitul exclus). Decretul (Legea Macron) a fost adoptată în data de 7 aprilie 2016 şi stabileşte principii stricte şi cerinţe administrative, inclusiv obligaţia de a stabili un
reprezentant pe teritoriul francez, responsabil pentru păstrarea înregistrărilor de lucru şi
a buletinelor lucrătorului detaşat în scopul controalelor, timp de 18 luni de la data ultimei
situaţii. Legea va intra în vigoare la 1 iulie în 2016.
În Germania, legea salariul minim (Legea MiLoG) a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2015. Legea se aplică şi companiilor din afara Germaniei care furnizează servicii pe teritoriul naţional. Ca atare, companii din afara Germaniei, în anumite sectoare, inclusiv transportul, sunt obligate să notifice autorităţile vamale germane. În cazul în care remuneraţia plătită salariaţilor nu respectă legea germană, sancţiunile sunt cuprinse între 30 000 – 500 000 de euro .
La 8 martie 2016, Comisia a propus o revizuire a Directivei 96/71 / CE privind detaşarea
lucrătorilor.
Comentați?