Car sharing, o mega-tendinţă în mobilitate

Noile tendinţe din societate, tehnologia tot mai inovativă şi reglementările restrictive puse în slujba reducerii poluării au deschis calea spre un nou tip de mobilitate, în care partajarea maşinilor de tip car sharing a devenit un element cheie. Adică o mega-tendinţă.



car sharing

Generaţiile care vor conduce lumea peste 10 ani sunt, fără îndoială, complet diferite faţă de cele de până acum. Astăzi în vârstă de 25-35 ani, au crescut cu PC-uri, smartphone, internet şi social media. Sunt generaţii „digitale”, care se dezvoltă într-o lume ce nu va mai fi niciodată analogică. Nici valorile lor în ceea ce priveşte locul de muncă nu mai corespund cu cele ale părinţilor. Un studiu PwC arăta că printre avantajele luate în calcul de angajaţi nu prea se mai numără biroul impunător, programul de la 10 la 18, maşina de serviciu sau pensionarea la 65 de ani. În preferinţele lor contează mai mult un bonus mare pentru vacanţă sau un program de muncă flexibil.

Şi în materie de mobilitate, noile generaţii au propria lor percepţie, accesibilitate fiind cuvântul-cheie. Şi asta pentru că nu s-au limitat doar la înlocuirea discurilor de vinil ale părinţilor cu youtube sau spotify, ci au mers mai departe, folosind cu entuziasm, în locul maşinii personale, aplicaţiile de ride-sharing sau car sharing. Şi astfel accesibilitatea a ajuns sinonimă cu partajarea.

Ca atare, într-un context global de hiper-urbanizare, de congestionare a traficului şi de insuficienţă a parcărilor, economia partajată sau colaborativă a ajuns să redefinească chiar modalităţile de transport.

Dacă în privinţa mobilităţii, liderii de mâine vor accesibilitate, companiile au început chiar de astăzi să-şi regândească opţiunile în ceea ce priveşte mobilitatea angajaţilor. Pentru ele, utilizarea modalităţilor alternative de transport, precum carsharing-ul, începe să devină o soluţie de reducere a costurilor într-o lume în care nimic nu mai este gratuit, nici măcar (sau mai ales) parcarea.

De altfel, consultanţii de la Neckerman prezic un viitor în care administratorii de flotă se vor transforma în manageri de mobilitate, responsabilitatea lor trecând de la calculul TCO (costul total de deţinere a maşinii) la calculul TCM (costul total de mobilitate al unei companii).

O poveste foarte europeană

Deşi pare o noţiune simplă, serviciul de car sharing este de fapt unul revoluţionar. Teoretic, reprezintă închirierea unui vehicul fără şofer de la o persoană ori dintr-o flotă înfiinţată în acest scop, prin intermediul unei aplicaţii. Modelul funcţionează, în principiu, ca un club, în care membrii au acces la flote de maşini parcate în spaţii mai mult sau mai puţin dedicate.

La nivel mondial, cei mai înfocaţi utilizatori de car sharing sunt europenii, statisticile Deloitte estimând 9 milioane de utilizatori la finalul acestui an, numărul lor urmând să urce până la 15,6 milioane de utilizatori în 2020. Numai în Germania, aproximativ 140 de companii de car sharing au fost înfiinţate în ultimii ani, iar flota lor a crescut de la aproximativ 1.000 de vehicule în 2001 la peste 15.400 de vehicule în 2016, avansul accelerând puternic din 2011.

Pe de altă parte, analiştii de la Boston Consulting Group estimează că firmele de car sharing „vor genera venituri globale de 4,7 miliarde de euro în 2021”, tot Europa fiind considerată regiunea care va înregistra cele mai mari încasări. În plus, penetrarea car sharing-ului de companie pe continentul european este privită de consultanţii de la Frost & Sullivan drept un adevărat “tsunami”, cele 100.000 de vehicule estimate a fi operate în acest sistem până la finalul anului 2018 urmând să înlocuiască treptat modelul “maşinilor de pool” – vehicule aflate în flota unei firme care sunt utilizate în comun de angajaţi.

Multiplele avantaje pentru car sharing

Majoritatea studiilor privind soluţia de car sharing B2B (business-to-business) arată că utilizarea acestei soluţii alternative de transport poate reduce cu 30% costurile de mobilitate ale unei companii. Însă dincolo de avantajele financiare, există şi beneficii atât pentru angajaţi, cât şi pentru mediul înconjurător.

Astfel, o soluţie corporativă de car sharing implică o serie de beneficii, precum:

– Reducerea costului total al mobilităţii (TCM);

– Administrare facilă datorită tehnologiei încorporate;

– Creşterea flexibilităţii prin utilizarea alternativei de transport;

– Creşterea ratelor de recrutare şi de reţinere a talentelor.

– Optimizarea utilizării parcării companiei;

– Reducerea amprentei de carbon, prin reducerea emisiilor si, implicit a poluării;

– Reducerea congestionărilor din trafic.

De la companii, la municipalităţi

Dincolo de avantajele pe care utilizarea car sharing-ului le aduce companiilor, această soluţie de mobilitate poate deveni un aliat puternic şi pentru municipalităţile care se concentrează pe reducerea poluării pentru creşterea calităţii vieţii urbane.

Deja în tot mai multe metropole şi oraşe mari de pe tot globul, utilizarea maşinilor personale începe să fie restrânsă, transportul de tip car sharing devenind astfel o alternativă viabilă.

În Buenos Aires, de exemplu. pentru a descuraja intrarea vehiculele personale în oraş, taxele de autostradă au crescut de cinci ori începând cu decembrie 2011.

Berlinul intenţionează să reducă utilizarea maşinilor la 25% până în 2025, de la 32% în 2013.

În Italia, Milano are încă un nivel foarte ridicat de motorizare, cu 72 de maşini sau motociclete la 100 de locuitori, dar acesta a scăzut cu 17% în numai 10 ani, datorită creării Zonei cu Emisii Scăzute şi introducerii taxei de congestionare.

În Zurich, eforturile municipalităţii de a combina mai multe tipuri de transport alternativ – car sharing şi bikesharing – au dus la scăderea deplasărilor cu maşini personale de la 35% din trafic în 2005 la 24% în 2012, în paralel cu utilizarea tot mai frecventă a transportului public (42%), a mersului pe jos (26%) şi a bicicletelor (8%).

Ţările scandinave par predispuse în mod deosebit la o planificare mai agresivă. Consiliul din Oslo a anunţat că va interzice complet autoturismele personale în centrul oraşului începând din 2019, adică peste doar trei luni, iar Primăria din Helsinki va lua exact aceeaşi măsură,  însă până în 2025 şi, în plus, va implementa şi un proiect de transport bazat pe vehicule electrice la cerere.

Nu în ultimul rând, şi Londra intenţionează să scoată maşinile personale în afara oraşului, modelul de mobilitate ales urmând să combine serviciul de car sharing cu ridesharingul şi cu utilizarea bicicletei.

 

(Articol publicat în revista Flote Auto, Suplimentul „Ghidul de car-sharing”, septembrie 2018)

Adaugati comentariu