Bunurile de capital sunt definite de către legislaţia fiscală ca fiind activele corporale fixe, respectiv orice imobilizare corporală amortizabilă, construcţie ori teren, precum şi operaţiuni de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părţilor de bunuri imobile cu condiţia ca valoarea fiecărei transformări/modernizări să fie de cel puţin 20% din valoarea bunului imobil. Sunt excluse reparaţiile sau lucrările de întreţinere din cadrul operaţiunilor de modernizare definite drept bunuri de capital.
Modificarea definitiei bunurilor de capital
Un element de noutate adus odată cu începutul anului 2016 este cel al includerii în definiţia activelor corporale fixe a oricăror imobilizări corporale amortizabile indiferent de durata de utilizare, precum şi a terenurilor, fiind aduse clarificări faţă de definiţiile oferite de Legea 571/2003 abrogată.
În acest sens, au fost diminuate duratele normale de utilizare pentru care un activ corporal fix este considerat bun de capital. Astfel, orice activ corporal fix este considerat bun de capital, faţă de activele corporale cu durata de utilizare mai mare sau egală cu 5 ani, cum era stabilit până la 1 ianuarie 2016.
Sunt incluse în categoria bunurilor de capital şi orice mijloc de transport pentru persoane sau transport mărfuri, cu durate de utilizare de peste un an, calculate în funcţie de indicaţiile oferite prin intermediul Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Principalul argument folosit în sprijinul diminuării aduse duratelor de utilizare pentru care un activ corporal fix se considera a fi bun de capital a fost acela de simplificare a modului de determinare a taxei ce trebuie ajustată, care pentru activele corporale fixe cu durata de utilizare de până la 5 ani erau realizate în baza prevederilor Legii 571/2003, proporţional cu valoarea rămasă neamortizată şi nu în funcţie de perioadele de ajustare, utilizate exclusiv pentru bunurile de capital cu durata de utilizare mai mare sau egală cu 5 ani.
În practică, s-a constatat faptul că odată cu intervenţia obligaţiilor de ajustare a TVA (ex: schimbare de destinaţie, conservare, lipsa de gestiune nedovedită corespunzător, casare etc.), era necesar să se ţină cont de duratele normale de amortizare şi valorile efectiv amortizate înregistrate până la data în care ajustările de taxă deveneau exigibile. Acest aspect genera dificultăţi practice sau implica gestionarea unor evidenţe contabile complexe şi, inerent, apariţia unor greşeli de calcul asupra TVA de ajustat în favoarea statului ori a persoanelor impozabile.
Modificarea regulilor de ajustare a TVA
Odată modificată definiţia bunurilor de capital, s-a produs şi modificarea regulilor de ajustare a TVA, precum şi a situaţiilor în care se realizează ajustările taxei. Aşadar, amintim că pentru bunurile de capital ajustarea TVA se face în modul următor:
• pe o perioadă de 5 ani pentru acele bunuri de capital ce sunt achiziţionate sau fabricate;
• pe o perioadă de 20 de ani pentru construcţia, achiziţia unui bun imobil ori teren, precum şi pentru transformările/modernizările unui bun imobil, dacă valoarea acestor este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil/părţi de imobil după transformare sau modernizare.
Perioadele de ajustare încep:
• de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate ori fabricate, recepţionate/achiziţionate în cazul imobilelor
• ori 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima dată dupa transformare sau modernizare.
Ajustarea TVA deductibilă se realizează în cadrul perioadei de ajustare, în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea destinaţiei de utilizare.
În cazul în care pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care generează ajustarea (ex: situaţii în care bunul de capital este utilizat integral sau parţial pentru alte scopuri decât activitatea economică, realizarea de operaţiuni ce ne dau drept de deducere a taxei, modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse etc.), ajustările se efectuează pentru acelaşi bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare ori de câte ori apar respectivele evenimente şi în situaţia în care suma care ar rezulta ca urmare a fiecărei ajustări aferente bunurilor de capital este mai mare de 1.000 lei.
Ajustarea TVA pentru mijloace de transport persoane sau transport marfuri
De exemplu, o persoană impozabilă ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul logisticii şi distribuţiei mărfurilor, achiziţionează în luna august 2010 un spaţiu de depozitare cu platforme auto în valoarea de 1.000.000 lei + TVA dedusă integral la momentul achiziţiei, tipul de amortizare ales fiind liniar pe o durată de 18 ani. În luna iulie 2016, companiei i se anulează codul de TVA pe motivul inactivităţii temporare, înscrisă în prealabil la Registrul Comerţului, considerându-se că nu mai realizează operaţiuni pentru care taxa este deductibilă.
Fiind vorba de o construcţie, din pespectiva bunurilor de capital perioda de ajustare se întinde pe o durată de 20 de ani, cuprinsă între 1 ianuarie 2010 (anul achiziţiei) şi 2029 inclusiv. Ajustarea se efectuează pentru TVA aferentă periodei rămase din perioada de ajustare, respectiv 14 ani (perioada cuprinsă între anul în care intervine schimbarea destinaţiei – 2016 şi ultimul an din perioada de ajustare − 2029), iar compania trebuie să restituie 14/20 din TVA dedus iniţial – 2.400.00 lei/20 x 14 = 1.680.000 lei.
Precizăm faptul că persoana impozabilă nu a efectuat ajustarea taxei în favoarea statului în ultimul decont depus în perioada fiscală în care a fost anulat codul de TVA – mai 2016, urmând ca acesta să reflecte corecţia şi plata taxei printr-un decont special 307, depus până la data de 25 august 2016.
În situaţia ulterioară, în care persoana impozabila îşi va reactiva codul de TVA, aceasta are posibilitatea reversării taxei ajustate în favoarea sa, atâta timp cât acesta se află în perioada de ajustare, reversarea taxei fiind posibilă prin intermediul primului decont de TVA depus ulterior reinregistrării în scopuri de TVA.
Cu toate că orice mijloc de transport pentru persoane sau transport mărfuri, cu durate de utilizare de peste un an este considerat bun de capital începând cu anul 2016, regula privind perioada de ajustare nu se aplică şi în cazul acestor categorii. Regula fiscală prevede, în schimb, limitarea dreptului de deducere la 50% în situaţia achiziţiei, importului, închirierii sau leasingului de vehiculele rutiere motorizate (i.e. vehicule cu masa totală maximă autorizată care nu depăşeşte 3.500 kg şi nu are mai mult de 9 scaune inclusiv scaunul şoferului) care, cu anumite excepţii, nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.
Registrul bunurilor de capital
Nu în ultimul rând, amintim faptul că persoanele impozabile trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital, denumită generic registrul bunurilor de capital, document distinct de registrul/situaţia mijloacelor fixe, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustărilor efectuate. Situaţia, precum şi alte înregistrări, documente şi jurnale sunt necesare a fi păstrate pe o perioadă care începe în momentul în care taxa aferentă achiziţiei bunurilor de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii.
Concluzii
Concluzionăm astfel că trebuie acordată o atenţie sporită modului în care se realizează deducerea TVA pentru mijloacele fixe pe care o companie fie le achiziţionează, fie le produce, în special în cazurile în care au loc schimbări de destinaţie în cadrul perioadelor de ajustare, aspect important din moment ce evenimentele care generează ajustarea taxei pot impacta în mod substanţial fluxurile de numerar ale companiilor.
Profil de specialist
Horia Matei, Senior Tax Consultant în cadrul Accace, are o experienţă de peste 5 ani în consultanţă fiscală, cu expertiză în domeniul taxelor indirecte. Este autor de lucrări şi articole în domeniul fiscal în publicaţii de specialiate şi a sustinut diverse prezentări pentru evenimentele organizate de TaxEU sau Ziarul Financiar Online. Horia Matei are o pregătire universitară economică şi deţine un masterat în Economie obţinut în cadrul ASE Bucureşti, precum şi diverse certificări IBFD.
Profil de companie
Cu un număr de 330 de profesionişti în cadrul birourilor deschise în şapte ţări din Europa Centrala şi de Est, Accace reprezintă una dintre companiile de consultanţă şi externalizare de top din regiune. De-a lungul anilor, Accace a dobândit o experienţă remarcabilă, deţinând în prezent un portofoliu de peste 1.400 de clienţi, majoritatea companii internaţionale. În prezent, Accace furnizează servicii prin intermediul birourilor din: România, Cehia, Germania, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Ungaria. Locaţiile din alte ţări europene sunt acoperite de partenerii de încredere Accace.
Primul birou Accace în Romania a fost înfiinţat în 2007, în prezent furnizând o gamă largă de servicii de contabilitate şi raportare financiar-contabilă, salarizare şi administrare de personal, consultanţă fiscală, precum şi înfiinţare, administrare şi lichidare companii. Aflaţi mai multe despre Accace în Romania accesand: www.accace.ro.
Comentați?