În primele 9 luni, piaţa de leasing a însumat 1,18 miliarde de euro, peste 70% din această valoare fiind consemnată pe segmentul vehiculelor. Companiile de profil spun că este cel mai bun rezultat înregistrat la final de septembrie din ultimii 4 ani şi se pregătesc să tureze şi mai mult motoarele finanţărilor.
Piaţa de leasing financiar a înregistrat la sfârşitul trimestrului III un volum total nou finanţat de 1,18 miliarde de euro, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, tendinţă care se va păstra până la sfârşitul anului, spun reprezentanţii companiilor de profil.
Este cel mai bun rezultat al trimestrului trei din ultimii patru ani înregistrat în piaţa de leasing. Ne aflăm pe un trend pozitiv, în care perspectivele economiei sunt, de asemenea, foarte bune pentru perioada care urmează. Aşteptările pe care le avem cu privire la ritmul anual de creştere a pieţei de leasing sunt de aproximativ 15% – 20% pe următorii trei ani, dacă economia în ansamblu va raporta creşteri anuale de 3%-4%”, arată Felix Daniliuc, preşedintele Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România.
În opinia sa, volumul finanţărilor noi va ajunge la finalul anului 2015 la aproximativ 1,6 miliarde euro, de la 1,32 miliarde euro anul trecut, avansul fiind tot de 21%.
În determinarea acestor estimările preşedintele ALB România spune că a fost luată în calcul existenţa unui factor de multiplicare de unu la cinci între evoluţia economiei în general şi a pieţei de leasing în particular.
De altfel, şi consultanţii Deloitte sunt de părere că se poate observa o legătură directă între creşterea PIB-ului şi dezvoltarea leasingului financiar. “Creşterea leasingului pentru vehicule şi echipamente este corelată cu evoluţia PIB-ului pentru anul următor, deoarece o creştere a finanţării prin leasing prognozează o evoluţie pozitivă a economiei. Evoluţia pieţei de leasing este corelată în cea mai mare măsură cu apetitul pentru investiţii decât cu apetitul pentru consum”, precizează reprezentanţii Deloitte Consultanţă.
Potrivit datelor ALB România, în totalul pieţei, autoturismele şi vehiculele comerciale au avut o pondere de 75,2% (887 milioane euro), echipamentele au reprezentat 22,2% (261 milioane euro), iar sectorul imobiliar a atras 2,6% (31 milioane euro).
Astfel, în primele nouă luni, pe segmentul vehiculelor, ponderile au rămas constante faţă de perioada similară din 2014, autoturismele reprezentând 47% din totalul volumului finanţat pe acest sector, urmate de vehiculele comerciale grele (41%) şi comerciale uşoare (11%).
Pe de altă parte, finanţarea de vehicule este şi singurul segment unde nu au crescut reposedările de bunuri. La sfârşitul lui septembrie 2015, existau doar 1.433 de active reposedate, în scădere cu 2% faţă de primele nouă luni din 2014. În acelasi timp, numărul activelor revândute a scăzut cu aproximativ 9%.
Un moment pentru restartul creşterii
În opinia preşedintelui ALB România, investiţiile au reînceput să crească, dobânzile sunt la minime istorice, apetitul de consum creşte. “Este momentul potrivit să reîncepem să vindem”, consideră acesta, menţionînd că este un moment în care trebuie turate motoarele pentru finanţarea prin leasing, “cu rate rezonabile de creştere, nu cu zone marginale”.
Dacă vom corela cifrele înregistrate de către industria de leasing în primele nouă luni şi analizele realizate de către specialişti economici din perspective macroeconomice, pot spune că este cel mai bun moment de a restarta finanţarea prin leasing. Este, aşadar, momentul să turăm motoarele pentru finanţarea prin leasing şi există câteva argumente de natură macroeconomică”, spune Felix Daniliuc.
Potrivit acestuia, „contextul regional este unul favorabil, chiar şi global, unde cu excepâia Chinei, suntem într-un context pozitiv. Un alt element favorabil este dat de cererea internă puternică, ceea ce reprezintă principalul motor de creştere a economiei. Avem, de asemenea, o creştere economică echilibrată pe sectoare. Nu ne mai regăsim în circumstanţa perioadei 2006-2007, când vedeam că pe echipamente există o concentrare masivă pe construcţii. Nu mai este cazul. Avem alte auspicii sub care debutăm în noul ciclu de creştere economică. Totodată, indicele de încredere economică este la cote maxime, după criză”, mai spune Felix Daniliuc.
Contribuţia segmentului corporate
Clienţii persoane juridice au atras cea mai mare pondere (98%) din totalul finanţărilor, majoritatea companiilor care apelează la leasing financiar ca sursă de finanţare a achiziţiilor necesare activităţii lor economice fiind IMM-urile. Explicaţia acestui rezultat este simplă, spun consultanţii. Deşi IMM-urile sunt considerate a fi coloana vertebrală a economiei, acestea au la dispoziţie o gamă limitată de instrumente financiare, din cauza condiţiilor restrictive de eligibilitate în contractarea creditelor de la băncile comerciale. În mod obişnuit, in pietele emergente IMM-urile nu dispun de suficiente garanţii colaterale sau de istoric de creditare şi astfel nu pot accesa finanţare bancară clasică.
Practic, datorită adâncimii reduse a pieţei financiare din România, finanţarea prin bănci şi pieţe de capital este disponibilă în special companiilor mari. În aceste condiţii, soluţia pentru sectorul IMM o reprezintă tocmai cadrul de finanţare a activelor, specific operaţiunilor de leasing financiar. Mai mult decît atât, finanţarea afacerilor de dimendiuni mici şi mijlocii reprezintă o oportunitate de dezvoltare şi pentru societăţile de profil.
În opinia sa, societăţile de leasing ale marilor grupui bancare ar putea beneficia suplimentar, doar adoptând o privire de ansamblu asupra bazei de clienţi, pentru “a muta” anumite IMM-uri de la o finanţare bancară la o finanţare prin leasing. “Aceasta, deoarece în timp ce baza de clienţi a băncilor se restrânge, oportunitatea care apare pentru sectorul financiar constă în întărirea activităţilor societăţilor de leasing”, conchide Oana Petrescu.
Structura pieţei
Companiile subsidiare băncilor au cea mai mare cotă de piaţă, de 80%, restul revenind firmelor captive producătorilor auto (14%) şi celor independente (6%). La finalul anului trecut, în topul celor mai mari firme de leasing financiar au intrat UniCredit Leasing, Impuls Leasing, Porsche Leasing, Raiffeisen Leasing şi BRD Sogelease.
Societăţile de leasing sunt instituţii financiare nebancare (IFN-uri), care desfăşoară activităţi de creditare, dar, spre deosebire de bănci nu au depozite în portofoliu. Cu toate acestea ele oferă un set de alte servicii financiare, variind de la investiţii, consultanţă servicii de brokeraj sau transferuri de bani.
Contractele sunt încheiate cel mai mult pe perioade de 4-5 ani (31%), urmate de 3-4 ani (23%), 2-3 ani (17%), 5-7 ani (12%), 1-2 ani (8%), 7-15 ani (5%, pentru finanţări imobiliare) şi 1 an (4%).
Companiile de leasing subsidiare băncilor au cea mai mare cotă de piaţă, de 80%, restul revenind firmelor captive producătorilor auto (14%) şi celor independente (6%). ALB România reprezintă 86% din piaţa de leasing financiar local.
Caracteristicile leasingului financiar
În esenţă, compania de leasing finanţatoare este proprietarul autovehiculului, iar clientul primeşte această calitate la finalul contractului, dacă achiziţionează vehiculului şi suportă valoarea reziduală. Formalităţile privind vama, înmatricularea şi asigurarea sunt încheiate de firma de leasing, iar valoarea avansului şi durata perioadei de finanţare sunt flexibile.
În cazul leasingului financiar, rata lunară este compusă din principal, dobândă şi TVA. Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing se înregistrează ca mijloace fixe în contabilitatea utilizatorului, acesta deducând cheltuielile cu amortizarea şi pe cele cu dobânda.
Pe de altă parte, riscurile utilizării autovehiculului, administrarea si cheltuielile legate de întreţinerea autovehiculului trec în sarcina utilizatorului, iar avansul este obligatoriu.
Tratamentul fiscal
Practic, la achiziţia unei maşini, din factura de leasing se trec pe cheltuieli costurile facturate de furnizorul de leasing, adică diferenţele de curs, dobânda aferentă, costurile de analiză etc. Rata de capital este considerată ca restituire de credit şi nu influenţează costurile societăţii, dar, în plus, faţă de factura primită de la furnizor, societatea îşi reflectă, lunar, în contabilitate costurile cu amortizarea, care – în funcţie de perioada selectată pentru amortizare – pot avea aceeaşi valoare sau una foarte apropiată de cea a ratei de capital. De asemenea, trebuie să reamintim că amortizarea este deductibilă până la suma de 1.500 lei/lună/maşină, diferenţa (dacă există) fiind nedeductibilă, adică este impozitată cu 16%.
În ceea ce priveşte returnarea TVA la stat, aceasta depinde de dreptul de deducere pentru autoturismul care face obiectul contractului de leasing. Dacă autoturismul este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice (lucru dovedit pe baza foilor de parcurs), TVA-ul este dedus în întregime prin decontul de TVA, prin diminuarea TVA-ului pe care îl are de plată ca urmare a facturilor de vânzare emise, dacă este cazul, sau ramâne de recuperat. Dacă nu se îndeplinesc condiţiile de exclusivitate, atunci societatea are drept de deducere doar la 50% din TVA-ul aferent, diferenţa de 50% urmând să o platească prin decontul de TVA.
Pentru valoarea reziduală a leasingului se aplică aceleaşi condiţii de deductibilitate, în funcţie de utilizarea exclusivă sau nu în scopul activităţii economice. Dacă nu se îndeplinesc condiţiile de exclusivitate a autoturismului, demonstrate prin foaia de parcurs, deducerea se realizează în proporţie de 50%.În cazul achiziţiei unui autoturism prin leasing financiar, cheltuielile deductibile cuprind tot ceea ce are legatură cu utilizarea autoturismului şi contractul de leasing, respectiv combustibili, consumabile auto, impozite şi taxe auto, asigurări şi reparaţii, cu respectarea condiţiilor cu privire la utilizarea sau nu exclusiv în scopul activităţii economice (în caz contrar se deduc în proporţie de 50%).
Pentru persoanele fizice autorizate (PFA) se aplică aceleaşi reguli de deducere ca şi în cazul persoanelor juridice.
Decalogul leasingului financiar
1. Singura soluţie de finanţare care realizează legături comerciale concrete între producători şi clienţi.
2. Valoarea adăugată produsă de un activ este dată de utilizarea acestuia şi nu de titlul de proprietate pe activul respectiv.
3. Finanţarea prin leasing nu presupune garanţii suplimentare.
4. Barometru pentru evoluţia pe termen scurt a economiei.
5. Singura soluţie de finantare prin care este optimizat cash flow-ul companiei.
6. Scoaterea din zona “gri” a întreprinderilor mici.
7. Îmbunătăţirea tabloului de risc al întregii tranzacţii: Pentru furnizor/ producător elimină riscul de neplată; Pentru client este singura formulă de finanţare la care există competenţa de evaluare a productivităţii activului; Pentru client şi finanţator reprezintă singurul domeniu de finanţare la care există competenţa de optimizare în caz de default.
8. Creşterea eficienţei prin posibilitatea cesionării contractului de leasing.
9. Valoare reziduală, ca şi componentă unică a ADN-ului de leasing.
10. Tot ceea ce se finanţează prin leasing aduce valoare adaugată în economie.
(Articol publicat în revista FloteAuto, decembrie 2015-ianuarie 2016)
Comentați?