Acord între Paris și Berlin pentru industria auto. Norme de CO2 mai relaxate din 2035 și standard „Made in Europe” de 70%

Franța și Germania au ajuns la un compromis provizoriu privind viitorul industriei auto europene. Parisul acceptă o flexibilizare suplimentară a obiectivelor privind emisiile de CO₂ pentru 2035, în timp ce Berlinul susține o politică de preferențiere europeană bazată pe un prag de 70% valoare locală pentru componente, cu excepția bateriilor.

Această apropiere vine la doar câteva zile după un acord între Bruxelles și Beijing menit să limiteze exporturile de vehicule hibride chinezești către Uniunea Europeană.

După câteva luni de negocieri intense, Franța și Germania au găsit în cele din urmă un teren comun privind viitorul industriei auto din Europa. Compromisul, confirmat de surse diplomatice pentru AFP, se bazează pe un schimb de concesii între Paris și Berlin: mai multă flexibilitate privind emisiile de CO₂ la orizontul anului 2035, în schimbul unei consolidări a preferinței europene în sectorul auto.

Acest progres vine la patru zile după anunțul președintelui Emmanuel Macron, care anticipa o strângere iminentă a legăturilor dintre cele două țări. Acordul ar trebui să deblocheze două dosare majore la Bruxelles: revizuirea normelor CO₂ și Industrial Accelerator Act, un pachet legislativ menit să stimuleze producția industrială europeană.

2035: O reducere de 90% a emisiilor, fără compensare obligatorie

Prima parte a compromisului răspunde direct solicitărilor industriei auto germane. În timp ce reglementările europene actuale prevăd o reducere de 100% a emisiilor de CO₂ pentru mașinile noi în 2035 comparativ cu 2021, propunerea de revizuire a Comisiei Europene coborâse deja acest obiectiv la 90%, dar impunea obligația de a compensa emisiile reziduale.

Parisul și Berlinul propun acum eliminarea acestei obligații de compensare. Prin urmare, constructorii vor putea continua să comercializeze anumite motorizări termice sau hibride și după 2035, cu condiția să își respecte obiectivele medii de emisii la nivel de flotă.

Proiectul prevede, de asemenea, flexibilități suplimentare pentru vehiculele hibride plug-in și combustibilii sintetici, precum și o relaxare a normelor privind flotele comerciale ale companiilor. Vehiculele utilitare ar urma și ele să beneficieze de o măsură specifică, mai exact o perioadă de tranziție de cinci ani pentru obiectivul de reducere a emisiilor stabilit pentru 2025. Totuși, aceste prevederi rămân pentru moment la stadiul de propuneri politice și vor trebui transpuse oficial în legislația europeană.

„Made in Europe”: Un prag de 70% pentru componente

În contrapartidă, Germania a acceptat să susțină o politică mai strictă de preferențiere europeană, apărată de luni de zile de Franța. Conform proiectului de declarație comună consultat de publicația Le Monde, un vehicul va trebui să fie asamblat în Europa și să integreze cel puțin 70% valoare adăugată europeană în componentele sale (fără a lua în calcul bateria) pentru a îndeplini criteriile luate în considerare. Costurile de asamblare și vopsire vor putea fi incluse în acest prag, în limita a cinci puncte procentuale.

Alte cerințe vizează activitățile de cercetare și dezvoltare, sistemele electronice și lanțurile de tracțiune electrică. Scopul este acordarea anumitor avantaje publice, în special subvenții și contracte de achiziții, exclusiv vehiculelor care prezintă o contribuție industrială suficientă pe teritoriul european. Această nouă direcție strategică ar putea modifica radical politicile de aprovizionare ale constructorilor, dar și relațiile acestora cu furnizorii de componente.

Calendar progresiv de conformare pentru bateriile europene

Compromisul aduce clarificări și în ceea ce privește rolul bateriilor în viitorul ecosistem. Potrivit datelor publicate joi seară, cel puțin 10% dintre bateriile vizate ar trebui ca inițial să integreze trei componente principale fabricate în Europa, printre care și celulele de baterie. Această obligație va fi extinsă treptat la toate bateriile începând cu anul 2030. Până în 2032, cinci componente esențiale, alături de sistemul de management al bateriei (BMS), vor trebui să fie produse pe continent.

Aceste măsuri sunt gândite să sprijine dezvoltarea unei industrii europene a bateriilor, oferind în același timp constructorilor intervalul necesar pentru a-și adapta lanțurile logistice. Miza industrială este uriașă pentru giga-fabricile amplasate în Franța și în alte state europene, aflate sub o presiune uriașă din cauza concurenței producătorilor asiatici.

Regatul Unit ar putea beneficia de preferința europeană

O altă concesie majoră este aceea că definiția standardului „Made in Europe” nu se va limita strict la cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Regatul Unit și alți parteneri europeni apropiați ar putea beneficia, de asemenea, de acest mecanism, cu condiția de a respecta principiul reciprocității și de a se alinia la măsurile europene de protecție comercială.

Această clauză vizează în mod direct importurile de vehicule electrice din China, supuse în UE unor taxe vamale compensatorii suplimentare încă din 2024. Londra, care aplică în prezent o taxă vamală de 10% pentru aceste vehicule, ar putea fi astfel determinată să își revizuiască politica comercială pentru a profita din plin de noul mecanism franco-german. În schimb, țări precum Japonia, Coreea de Sud și Turcia nu se vor număra printre partenerii eligibili automat.

Un compromis politic ce trebuie transformat în norme europene

În ciuda acestui consens istoric, mai sunt mulți pași de parcurs. Joi seară, declarația comună franco-germană încă mai avea nevoie de anumite validări politice interne la Berlin. Mai mult decât atât, propunerile vor trebui să obțină susținerea celorlalte state membre și votul Parlamentului European.

Modalitățile definitive pentru „Made in Europe”, cerințele tehnice pentru baterii și derogările programate pentru 2035 pot suferi modificări în cadrul procesului legislativ. Pentru constructori și furnizorii de componente, miza principală este acum transformarea acestui acord de principiu în reguli clare și predictibile, capabile să ghideze investițiile industriale majore din următorii ani. Prin această mișcare, Parisul și Berlinul își afirmă clar viziunea comună: o tranziție ecologică mai flexibilă, dublată de o securizare strategică a lanțului de valoare auto european.

CITEȘTE ȘI:

Prognoza FMI 2026: Barilul de petrol va fi cu 41% mai scump față de media din 2025

Piața globală de vehicule electrice încetinește. Vânzările au scăzut cu 2% în septembrie