România a depășit oficial pragul istoric de 10.000 de puncte publice de reîncărcare pentru vehiculele electrice, însă dezvoltarea accelerată a infrastructurii se lovește de o realitate economică dură: stațiile din țară au un grad mediu de utilizare de numai 4-5%.
Datele centralizate din cel mai recent raport Roland Berger EV Charging Index 2026 arată o piață caracterizată de contraste izbitoare, unde investițiile masive în rețea depășesc cu mult ritmul curent de adopție a mașinilor pe baterie.
După doi ani marcați de incertitudini economice și de modificări ale subvențiilor guvernamentale, piața autohtona a vehiculelor 100% electrice (BEV) a cunoscut o revigorare puternică în primele opt luni ale anului 2026. Înmatriculările de autoturisme electrice noi au crescut cu 51% față de perioada similară a anului trecut, atingând un volum de 7.067 de unități. Această redresare a fost puternic impulsionată de o schimbare majoră la nivelul ofertei: numărul mărcilor chinezești prezente în România a crescut de peste cinci ori în ultimii ani. Producătorii din China au câștigat rapid teren datorită modelelor accesibile, adjudecându-și deja o cotă de aproximativ 22% din totalul vânzărilor de mașini electrice noi.
Peste 10.000 de stații
În paralel, infrastructura de alimentare a avansat într-un ritm de 1,4 ori mai rapid decât parcul auto circulant, susținută masiv de fondurile europene și de planurile ambițioase ale investitorilor privați. Dincolo de atingerea bornei de 10.000 de stații, transformarea cea mai spectaculoasă s-a produs pe segmentul încărcării ultra-rapide (cu puteri de peste 150 kW), unde numărul de puncte active a crescut de peste 45 de ori în ultimii cinci ani, depășind în prezent 2.060 de unități.
13 vehicule electrificate la fiecare punct public de încărcare
Din punct de vedere al densității, România stă chiar mai bine decât media europeană, având un raport de 13 vehicule electrificate la fiecare punct public de încărcare, comparativ cu media Uniunii Europene, care se situează la 14 vehicule. Cu toate acestea, din cauza utilizării extrem de scăzute a stațiilor, sustenabilitatea financiară a rețelelor devine o provocare majoră pentru operatori. Discrepanța este explicată de structura generală a parcului auto național. Din cele aproximativ 8,8 milioane de autoturisme care circulă pe drumurile țării, motoarele convenționale pe benzină și motorină continuă să domine autoritar cu o pondere de 94%. Modelele hibride (HEV și PHEV) reprezintă 5,2%, în timp ce mașinile complet electrice (BEV) ocupă un modest 0,8% din total.
Analiștii Roland Berger subliniază că sectorul mobilității electrice din România se află într-un punct de inflexiune. Faza de pionierat, concentrată exclusiv pe extinderea teritorială cu orice preț a rețelelor, a luat sfârșit. Noua etapă va fi definită de maturizare economică, unde succesul companiilor nu va mai fi măsurat în numărul de stații instalate, ci în capacitatea lor de a optimiza utilizarea infrastructurii existente și de a asigura profitabilitatea pe termen lung a investițiilor.
„Rezultatele EV Charging Index 2026 arată că România face tranziţia de la o piaţă aflată în faza de construire a infrastructurii către una în care accentul se va muta pe creşterea gradului de utilizare şi pe sustenabilitatea economică a investiţiilor. Deşi adopţia vehiculelor electrice rămâne sub nivelul ţărilor din Europa de Vest, progresul infrastructurii şi intrarea unor noi producători pe piaţă creează premise favorabile pentru continuarea dezvoltării sectorului în anii următori”, precizează Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România.
CITEȘTE ȘI:
1 din 6 autoturisme noi Mercedes vândute la nivel mondial este complet electric
Comentați?