Mobilitatea populaţiei a început să înregistreze o reducere generală cu 10 zile înaintea instaurării stării de urgenţă, aceasta atingând un nivel minim de -52% la sfârşitul primelor 10 zile ale acestei perioade comparativ cu valoarea medie a mobilităţii la nivel naţional din perioada 15 februarie – 1 martie 2020, arată un proiect de cercetare realizat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA).
Recordul minim absolut s-a înregistrat în perioada Sărbătorilor Pascale, când mobilitatea populaţiei din România s-a redus cu 67% faţă de aceeaşi perioadă de referinţă. Valoarea medie pe întreaga durată a stării de urgenţă la nivel naţional a fost de -41%.
Cercetătorii Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) au analizat, în cadrul proiectului de cercetare COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM), evoluţia mobilităţii populaţiei din România pe perioada stării de urgenţă decretată în urma pandemiei de coronavirus.
Utilizând datele Google Mobility din perioada 16 martie – 15 mai 2020, cercetătorii au dezvoltat un indice de mobilitate naţională pe baza deplasărilor tuturor persoanelor care deţin un cont de utilizator Google cu funcţiunea de istoric al locaţiilor în mod activat. Proiectul de cercetare este coordonat de prof. univ. dr. Szász Levente, prodecan responsabil pentru cercetarea ştiinţifică din cadrul FSEGA.
În ceea ce priveşte componentele indicelui de mobilitate, cele mai importante scăderi s-au înregistrat în categoriile de comerţ cu amănuntul şi activităţi de recreere (valoare medie de -59%), respectiv cele aferente staţiilor de transport public (valoare medie de -56%).
Cele mai importante creşteri imediat după perioada de urgenţă s-au înregistrat în activităţile legate de parcuri şi spaţii verzi (14 mai: -24%, 15 mai: +3%, 16 mai: +13%).
În acelaşi timp, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră Română, trecerile de frontieră s-au redus în medie cu 84% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În privinţa diferenţelor dintre judeţe, cercetătorii UBB au constatat, pe perioada stării de urgenţă, că scăderile cele mai semnificative ale mobilităţii s-au înregistrat în Bucureşti (valoare medie de -52%), Braşov (-47%) şi Cluj (-47%), toate aceste cifre fiind sub media naţională de -41%.
În aceeaşi perioadă, scăderile medii cele mai mici s-au înregistrat în judeţele Giurgiu (-22%), Teleorman (-22%) şi Călăraşi (-28%), cu cifre mult peste valoarea medie naţională. Pe parcursul perioadei stării de urgenţă aceste liste de „top” au arătat mici variaţii, în rândul judeţelor cu cele mai mari scăderi intrând şi judeţul Iaşi, iar lista judeţelor cu cele mai mici scăderi fiind completat şi de judeţul Ialomiţa.
CITEȘTE ȘI:
Producătorul de piese auto Compa Sibiu menţine activitatea redusă și în iunie
Noua Toyota Hilux 2021 – mai puternică, mai rafinată
Flota auto, un activ perfect pentru outsourcing
Comentați?