România face eforturi pentru decarbonizarea în transporturi, însă investiţiile actuale şi politicile sunt limitate, iar sectorul nu este în grafic cu realizarea obiectivului climatic pentru 2050. Experții Băncii Mondiale au transmis Guvernului de la București mai multe recomandări în acest sens, printre care se numără electrificarea flotelor cu grad mare de utilizare și taxarea diferențiată în funcție de emisiile de CO2.
România a iniţiat deja eforturi de decarbonizare a sectorului transporturilor, dar încă mai sunt multe de făcut, spune Banca Mondială în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea. Instituția subliniază că, în special, sistemul de transport din România se bazează din ce în ce mai mult pe maşini private şi pe camioane, în timp ce utilizarea transportului feroviar a scăzut constant, în pofida ţintelor stabilite în Strategia UE pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă (SMSI).
Emisiile de GES, în creștere
Potrivit Băncii Mondiale, deşi emisiile totale de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut în România în ultimii ani, emisiile din transporturi au crescut. În 2019, emisiile din transporturi erau cu 50% mai mari decât în 2005 şi reprezentau 17% din emisiile totale de GES ale României, transportul rutier acoperind 96% din emisiile sectorului.
Creşterea la nivelul transportului rutier, care probabil că va continua, a determinat avansul emisiilor în sectorul transporturilor. Din 2009 până în 2019, transportul de călători în total a crescut cu 39%, iar transportul de mărfuri a crescut cu 24%. În special, în 2019, transportul cu maşina sau cu autocarul a reprezentat 95% din km-călător, iar transportul cu camionul a reprezentat 70% din tonele-km. Mai mult, flota României de autovehicule uşoare şi grele este cu aproximativ 40% mai veche decât media UE. În pofida populaţiei în scădere, stocul de vehicule va continua să crească, rata deţinerii de automobile se preconizează că va creşte de la nivelul său actual de 400 de maşini/1.000 de locuitori, care încă se situează sub media din UE (560 maşini/1000 locuitori). În plus, transportul rutier de mărfuri este proiectat să crească rapid, dublându-se în materie de tone-km până în 2050.
În opinia autorilor raportului, o strategie cuprinzătoare de decarbonizare conform principiilor „Evită-Schimbă-Îmbunătăţeşte” ar putea reduce emisiile asociate cu transporturile cu până la 90%. Acesta ar presupune evitarea călătoriilor care nu sunt necesare, în special a călătoriilor motorizate, fără a limita accesul la bunuri şi servicii, schimbarea cu trecerea la moduri mai sustenabile de deplasare, cum ar fi mobilitatea activă, transportul public şi transportul intermodal de mărfuri şi îmbunătăţirea tehnologiei vehiculelor pentru a obţine câştiguri în materie de economie de combustibil şi, până la urmă, emisii zero.
Strategiile de „Evitare” în cazul transportului de călători ar trebui să se concentreze pe crearea unor evoluţii orientate pe tranzit. Acestea ar trebui să permită un acces mai mare la servicii în comunităţi compacte, cu utilizare mixtă, în combinaţie cu accesul la distanţă, facilitat de tehnologie, la locul de muncă şi la servicii, acestea putând limita nevoia de deplasări lungi, dar şi nevoia de navetă zilnică.
Electrificarea flotelor va ținti și piața vehiculelor second-hand
În ceea ce priveşte electrificarea vehiculelor de călători, raportul arată că este în curs, dar trebuie accelerată, cu implementarea unor măsuri ţintite pentru piaţa de vehicule second-hand. Procentul ridicat de importuri de maşini second-hand şi durata de viaţă mai lungă a vehiculelor în România ar putea întârzia semnificativ decarbonizarea sectorului, chiar dacă toate vehiculele de călători şi furgonetele noi sunt cu emisii zero până în 2035, conform regulamentului UE adoptat recent.
Astfel, experții Băncii Mondiale consideră că, în România, 50% din noile înmatriculări de vehicule şi furgonete de călători să fie cu emisii zero până în 2030 şi 90% până în 2035 (inclusiv importurile de vehicule second-hand). Realizarea acestor obiective intermediare ar putea reduce emisiile TTW cu 29% în 2050 faţă de un scenariu privind Practica Curentă/Business as Usual cu un grad mai redus de adoptare a VE. Taxele pe carbon pentru combustibilii fosili pentru transportul rutier, cu măsuri compensatorii adecvate, ar putea accelera această tranziţie.
Printre alte acţiuni suplimentare recomandate se numără taxarea diferită a vehiculelor în funcţie de emisiile de CO2, vizând şi importurile de second-hand. Subvenţiile actuale furnizate prin Programul Rabla Plus sunt doar pentru vehicule noi, care reprezintă mai puţin de o treime din piaţă şi tind să fie cumpărate mai degrabă de segmentele de populaţie cu venituri mai mari.
Alternativ, o taxare diferenţiată a vehiculelor în funcţie de emisiile de CO2, proiectată cu atenţie, sau alte cotizaţii ar putea fi mai sustenabile din punct de vedere fiscal pe termen lung, dar şi mai echitabile din punct de vedere social şi ar putea avea un impact mai mare dacă sunt aplicate şi la vehiculele second-hand importate.
O altă recomandare vizează implementarea de măsuri de reglementare şi stimulente pentru electrificarea flotelor cu grad mare de utilizare (publice şi private), care au cele mai mari avantaje ca urmare a costurilor operaţionale reduse ale vehiculelor electrice. Electrificarea timpurie a flotelor poate să crească şi disponibilitatea de mașini ”verzi” mai ieftine ulterior pe piaţa internă de vehicule second-hand.
Totodată, raportul Băncii Mondiale semnalează că sprijinul financiar public pentru implementarea de infrastructură de încărcare accesibilă public ar trebui consolidat şi extins până la atingerea unor niveluri mai ridicate de electrificare. Stimulentele fiscale, mecanismele de finanţare (cu surse de finanţare identificate corespunzător) şi parteneriatele ar putea ajuta la o mai bună prezentare a cazului pentru a atrage investiţii din sectorul privat şi a asigura o creştere rapidă a infrastructurii de încărcare.
Opțiunea ”verde”, din ce în ce mai atractivă
Deși deținerea de vehicule este în creștere, utilizarea mașinilor electrice este în continuare limitată, spun experții Băncii Mondiale. În România, utilizarea vehiculelor continuă să avanseze, odată cu veniturile în creștere și alternativele de transport public încă limitate. Cu toate că e-mobilitatea se extinde, în prezent numai 0,3% din vehiculele de călători sunt vehicule complet electrice cu baterie și încă 1,6% sunt hibride. Numărul de înmatriculări de vehicule electrice este în creștere în fiecare an, însă prevalența importurilor second hand, care dețin aproximativ 70% din piață, încetinește tranziția: numai 0,2% din vehiculele de călători importate second-hand au fost Vehicule Electrice cu Baterie (BEV) și 4% hibride în primul semestru din 2023, în comparație cu 10% BEV și 28% hibride în cazul vehiculelor noi.
Costurile în scădere rapidă fac ca mașinile electrice (VE) să fie o alternativă ”verde” din ce în ce mai atractivă pentru consumatori. În ultimii zece ani, costurile acestora au scăzut cu peste 70% pe segmentele cheie de deținere. Între timp, prețurile la vehiculele cu motoare cu combustie internă (ICEV) au rămas relativ stabile, ceea ce a redus diferența de cost dintre VE și ICEV. Rezultatele din modelul FTT (Future Technology Transformation) arată că, deși BEV au în prezent prețuri de achiziție mai mari, aceste vehicule au costuri de operare și întreținere mai mici, ceea ce le face să fie o opțiune mai eficientă din punct de vedere al costurilor. Cu costuri imediate în scădere și cu cheltuieli de operare mai mici, se preconizează că BEV vor avea un cost mai mic al deținerii în Europa până în 2022-2025.
Industria auto, reprezentând aproximativ 15% din totalul ocupării forței de muncă în România, trebuie pregătită pentru tranziția tehnologică. Deși electrificarea sectorului auto nu se preconizează că va avea impacturi semnificative în fabricile de asamblare a vehiculelor, ar putea fi nevoie de o adaptare a capacităților de fabricare pentru a compensa pierderile de locuri de muncă în sectorul producției de piese pentru transmisii și motoare cu combustie. Dată fiind importanța comerțului cu multe țări din UE în care deja a început tranziția în acest sector, oportunitățile de dezvoltare și adaptare a capacităților de fabricare ar trebui evaluate strategic și planificate în scurt timp.
În concluzie, experții instituției financiare subliniază că pentru reuşita decarbonizării va fi nevoie să se schimbe modul în care sunt colectate venituri de la utilizatorii de transport. Trecerea la vehiculele electrice va duce la o reducere semnificativă a veniturilor din taxa pe combustibili şi vor fi necesare mecanisme alternative de finanţare, de exemplu taxe pe bază de distanţă. Aceste taxe ar putea ajuta la internalizarea anumitor externalităţi din transport, în afară de emisii, şi ar putea sprijini şi o tranziţie justă şi incluzivă.
CITEȘTE ȘI:
Restricții de circulație pentru anumite categorii de vehicule
În 2024, trei zile libere în plus pentru personalul bugetar
Comentați?