Roubini: Economia lumii se află într-o poziție mult mai slabă decât în 2008, din cauza datoriilor masive

Roubini

Este încă departe de a fi clar ce formă va lua recuperarea globală după pandemia Covid-19. În timp ce multe sectoare își revin, nivelul datoriilor este în creștere, iar acest lucru a determinat lansarea unui avertisment de către unui dintre principalii economiști mondiali, Nouriel Roubini. Multe dintre preocupările sale se concentrează astăzi în jurul problemelor legate de lanțurile de aprovizionare.

Într-un interviu acordat Bloomberg, acesta consideră că economia lumii se află într-o poziție mult mai slabă pentru a face față crizei financiare actuale comparativ cu ​​„marea recesiune” din 2008, din cauza nivelurilor masive – și încă în creștere – ale datorii publice și private. El a sugerat că bancherii centrali urmăresc niveluri mai ridicate de inflație pentru a elimina datoria, în loc să se preocupe de o reducere a cheltuielilor guvernamentale. Dar, spune Roubini, în cele din urmă, cu deficitele atât de mari, ratele reale ale dobânzii ar trebui să crească, rezultând un nivel mai mare de neplată a datoriilor.

Economistul a mai identificat și o serie de șocuri negative în lanțurile de aprovizionare care ar putea să se producă pe termen mediu.

În primul rând, el a avertizat asupra amenințării deglobalizării și protecționismului. Nouriel Roubin consideră că acest lucru ar putea duce la fragmentarea lanțurilor de aprovizionare, care ar avea impact asupra costurilor și eficienței. Un aspect al acestui lucru este războiul comercial dintre SUA și China, care în ultimii ani a denaturat fluxurile comerciale globale. El crede că va exista o nouă decuplare a SUA de China, în special în ceea ce privește datele și tehnologia.

Roubini a mai spus că se aștepta ca alte variante ale virusului Covid să continue să perturbe lanțurile de aprovizionare. În China, Vietnam și alte locații din Asia, producția a fost oprită în diferite momente în ultimele 18 luni, ducând la creșterea costurilor și la reducerea producției. Efectele nu au fost resimțite doar în producție, ci și în porturi și aeroporturi, unde au avut loc întârzieri semnificative în încărcarea și descărcarea mărfurilor. Nevoia de mai multă autonomie, pe care perturbarea lanțurilor de aprovizionare o va crea pe măsură ce țările încearcă să-și consolideze strategiile industriale naționale, va însemna o probabilitate mai mare de control al exportului de bunuri cheie, consolidând tendința spre protecționism.

Schimbările climatice vor juca, de asemenea, un rol semnificativ. Evenimentele meteo din ultimii ani au devenit extreme și imprevizibile, afectând producția agricolă și lanțurile de aprovizionare cu alimente. Acest lucru a dus la volatilitatea crescută a prețurilor. În mod indirect, politicile energetice adoptate de guverne pentru a atenua emisiile de carbon duc la creșterea prețurilor la gaze și petrol, care sunt apoi transmise companiilor de transport și, desigur, consumatorilor.

Un alt risc identificat de Roubini este vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare la atacurile cibernetice. Nu trebuie să ne uităm prea departe pentru a găsi exemple în industria logistică – furnizori de servicii de transport maritim, expres și coletărie au fost victime unor atacuri „ransomware” care au costat industria miliarde de dolari. Potrivit economistului, în viitor, riscul va crește pe măsură ce corporațiile devin aproape total dependente de tehnologie.

De asemenea, el se aștepta ca în viitor să existe o inegalitate în creștere a bogăției. O parte din această inegalitate ar fi determinată de automatizare și de Inteligența Artificială, care ar aduce beneficii mai degrabă corporațiilor și altor deținători de capital, în detrimentul angajaților. Răspunsul guvernelor ar fi consolidarea puterii organizațiilor lucrătorilor, ceea ce va crește presiunile salariale. Spre deosebire de alte costuri, cele legate de forța de muncă tind să urce în mod repetat, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra inflației structurale.

În cele din urmă, Nouriel Roubini consideră că există un risc considerabil de inflație ridicată și creștere economică redusă. Bancherii centrali, spune el, sunt prinși într-o „capcană a datoriilor”, în cazul în care orice încercare de a lua măsuri pentru a întări politica monetară va duce la prăbușirea piețelor. El crede că nivelurile de creștere în următorii câțiva ani vor fi mai mici, în timp ce costurile producției și ale lanțului de aprovizionare vor fi ridicate, ceea ce va duce la o „stagflație” în stilul anilor ’70, ceea ce reprezintă o inversă a multor tendințe din ultimul deceniu.

Stagflația este un tip de criza economică, situație ce rezultă dintr-o recesiune determinată de stagnarea activității economice și continuarea procesului inflaționist.

 

CITEȘTE ȘI:

Restricţiile de circulaţie şi reducerea programului magazinelor vor fi aplicate la o incidență mai mare de 6 la mie

Maşina personală rămâne principala preferinţă pentru transport. Studiu PwC

 

Adaugati comentariu