La finalul fiecărui an, departamentele financiar-contabile din cadrul companiilor, inclusiv ale celor din industria auto, se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor legate de declararea și plata taxelor la bugetul de stat.
Însă, pentru conformare fiscală și pentru optimizarea fluxului de numerar, societățile comerciale trebuie să deruleze o serie de operațiuni, cum ar fi inventarierea stocurilor, ajustarea voluntară a prețurilor de transfer, unde este cazul, analizarea capitalurilor proprii în vederea aplicării unor bonificații sau revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilor de la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat.
Aceste verificări ar trebui realizate periodic, dar, de regulă, sunt amânate din cauza presiunilor cotidiene, iar contribuabilii riscă să omită anumite obligații de declarare și să rateze o serie de oportunități.
Situația este valabilă pentru majoritatea companiilor, dar cele mai afectate sunt cele care fac parte din grupuri multinaționale, inclusiv cele din domeniul auto.
Inventarierea anuală și implicațiile sale
Într-o industrie în care stocurile reprezintă principalul activ necesar în desfășurarea activității economice, este de așteptat ca, în urma procesului de inventariere anuală, să rezulte valori materiale care trebuie analizate cu atenție de departamentele financiar-contabile. În acest sens, este bine de știut că există multiple situații în care lipsurile la inventar nu sunt considerate automat nedeductibile din perspectiva impozitului pe profit. Este cazul minusurilor care rezultă din cauza unor erori de comunicare între sistemele de gestiune a stocurilor și sistemele financiar-contabile. Exemplele de acest gen pot continua și, de aceea, contribuabilii, inclusiv cei din industria auto, trebuie să analizeze riguros fiecare situație care generează lipsuri în inventar.
Din perspectiva TVA, de asemenea, este esențială realizarea unei analize cu privire la obligațiile de ajustare sau de auto-colectare în cazul bunurilor care lipsesc din inventar sau la cele ce pot să apară ca urmare a pierderilor tehnologice și a consumului propriu.
Ajustări din perspectiva prețurilor de transfer
Pregătirea dosarului de prețuri de transfer reprezintă un moment potrivit pentru a verifica, pe baza unor studii de piață actualizate, dacă prețurile de transfer practicate de contribuabili în anul fiscal pentru care se face raportarea sunt la nivelul pieței.
Având în vedere impactul fiscal important pe care prețurile de transfer îl au asupra impozitelor și taxelor plătite de contribuabili, dacă, în urma verificărilor, se constată că acestea nu se situează în intervalul stabilit de piață, se recomandă efectuarea de ajustări voluntare de prețuri de transfer, înainte de depunerea declarației de impozit pe profit. Ajustările voluntare pot fi aplicate asupra prețului bunurilor sau serviciilor sau asupra profitabilității obținute din tranzacțiile intra-grup, în cursul sau la sfârșitul anului fiscal. Deși legislația locală nu conține prevederi specifice cu privire la modul în care se operează și implementează ajustările voluntare de prețuri de transfer, acestea sunt acceptate în practică de autoritățile fiscale dacă sunt documentate corespunzător.
Citiți articolul integral pe www.autoexpertindustry.ro
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI:
Românii nu așteaptă campaniile de reduceri de sărbători pentru a face cumpărături. Studiu EY
Comentați?