Primăriile au obținut 452.mil. lei din utilizarea locuri de parcare publice, din care 186.915 de lei au reprezentat venituri din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare, se arată în analiza ”Inventarul Parcărilor Publice”, realizată de integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting și Parking Data.
Potrivit raporturlui, România dispunea, în 2023, de 1.353.726 de locuri de parcare publice, față de 1.299.318 în 2022.
„În cei 5 ani de analiză, vedem anul 2022 ca un an de cotitură pentru evoluţia parcărilor din Bucuresti. Observăm, astfel, o creştere a numărului locurilor de parcare de doar 23% – de la 244.342 în 2020 la 300.359 în 2023 – şi o creştere a veniturilor de aproape 7 ori în 5 ani, în 2023 fiind duble faţă de anul precedent”, arată Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Potrivit informațiilor din raport, primăriile au obținut venituri de 452.362.330 lei din utilizarea locurilor de parcare și din amenzi în 2023, în creștere față de suma de 314.585.683 lei colectată în anul precedent. Doar Bucureștiul aduce aproximativ 40% din veniturile totale înregistrate în țară, cu 300.359 locuri de parcare.
Tariful pentru parcările de reședinţă variază între 30 și 120 lei în localităţile mici, respectiv între 70 și 600 lei în orașele mari. Pentru abonamente, preţurile de închiriere variază între 15 lei/lună și 1.000 lei/lună. Aceste tarife s-au păstrat și în 2023, modificările fiind insesizabile față de anul anterior. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 și 5 lei, cu excepţia Clujului și Oradei, unde limita maximă ajunge la 10 lei;
“Am continuat și în acest an să colectăm date și cu privire la cea de-a treia sursă de venituri din parcări, provenind din serviciile adiacente parcărilor, cum ar fi ridicarea mașinilor parcate neregulamentar sau blocarea roților mașinilor șoferilor care nu au plătit taxa de parcare. Aceste venituri au fost în 2023 de 9.158.731 lei, iar în 2022, de 7,713 milioane lei. În acest clasament avem Craiova lider, urmat de Sectorul 4 și, foarte aproape, Constanța”, adaugă Bărbuț.
O evoluție încurajatoare este înregistrată la nivelul locurilor dedicate persoanelor cu dizabilități, care ajung la 33.729, față de cele 29.218 din 2022 sau faţă de 13.728 în 2019.
Clasamentul orașelor, ca număr de locuri de parcare
Bucureştiul conduce detașat, tratat comasat la nivel de primărie general și sectoare, cu 300.359 locuri de parcare în 2023. Defalcat, Timișoara ocupă prima poziție, cu 83.500 locuri publice de parcare, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi ordinea din anul anterior: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti.
Top 10 orașe cu parcări publice
- Timișoara – 83.500
- Sector 3 – 80.363
- Brașov – 66.161
- Sector 4 – 65.268
- Iaşi – 58.893
- Sector 6 – 49.193
- București – 45.280
- Cluj-Napoca – 42.596
- Craiova – 42.179
- Pitești – 40.751
Evoluția parcărilor inteligente
Dacă ne uităm la raportul din 2021, numărul locurilor de parcare inteligente din România era în creștere la 12.154 în 13 orașe, comparativ cu 9.742 în 2019. În 2022, topul era condus, la foarte mare distanţă, de Cluj-Napoca, cu 3.505, față de 7.705 locuri de parcare inteligente în 2021, și Iași cu 970 de locuri. În 2023, Iași conduce topul cu 1.042 de locuri, urmat de Craiova cu 1.026.
Numărul locurilor de parcare dedicate bicicletelor
Mobilitatea urbană în România a fost mult timp dominată de mașini și transport public, dar în ultimii ani bicicletele au câștigat teren ca mijloc de transport alternativ.
Top 10 orașe cu locuri de parcare tip bike box
- Cluj-Napoca, 19 parcări și 928 locuri
- Sector 6, 17 parcări, 700 locuri
- Bacău, 14 parcări, 336 locuri
- Timișoara, 9 parcări, 140 locuri
- Brașov, 3 parcări, 125 locuri
- Sector 3, 3 parcări, 64 locuri
- Sector 2, 3 parcări, 60 locuri
- Iași, 1 parcare, 50 locuri
- Vaslui, 1 parcare, 50 locuri
- Livezeni, 1 parcare, 25 locuri
Ca metodologie, raportul se axează pe adrese trimise la 325 de primării din România, dintre care au răspuns solicitării un număr de 310 orașe, față de 304 în ediția anterioară. Pentru Bucureşti, au fost incluse șapte primării în acest raport. Documentul include informațiile prelevate de la primării, verificate și comparate cu raportările precedente şi din alte surse relevante, în perioada 1 august – 15 septembrie 2024.
CITEȘTE ȘI:
Flotă de 20 de autovehicule ”verzi” pentru Primăria Călărași
Un pas înainte pentru construcția șoselei de centură a orașului Buftea
Comentați?