Piaţa auto second-hand din România, cea mai neperformantă din Europa

Într-un sondaj de opinie efectuat de Comisia Europeană în rândul a peste 24.000 de consumatori care au cumpărat, în ultimii trei ani, maşini-second hand, România se situează frecvent în topul statelor în care sunt reclamate cele mai multe probleme. Dintre acestea se detaşează clar cele legate de practicile comerciale neloiale.



flota

Piaţa autoturismelor second-hand are cea mai scăzută performanţă între cele 21 din Uniunea Europeană, potrivit Tabloului de bord al pieţelor de consum. Problema este cu atât mai mare cu cât comerţul cu maşini la mâna a doua a marcat trei ani la rând – 2010, 2011, 2012 – cea mai scăzută încredere a clienţilor în dealeri, ca urmare a încălcării regulilor de protecţie a consumatorilor, a incidenţei problemelor şi a satisfacţiei reduse rezultate din tratării reclamaţiilor.

Ca atare, Comisia Europeană a realizat un sondaj de opinie în rîndul a 24.500 de europeni care au cumpărat în ultimii trei ani un autoturism la mâna a doua de la distribuitori independenţi, de la dealeri în regim de franciză şi prin intermediul licitaţiilor. Vânzările de maşini second-hand între indivizi nu au fost incluse.

Întrebările adresate au fost axate pe practicile dealerilor şi pe respectarea cadrului de reglementare existent, pe problemele întâmpinate de consumatori, precum şi pe abilitatea acestora de a face alegeri în cunoştinţă de cauză pe baza informaţiilor primite atât anterior achiziţiei, cât şi la punctul de vânzare. O atenţie deosebită a fost acordată aspectelor transfrontaliere legate de această piaţă.

Potrivit studiului ce a rezultat în urma compilării răspunsurilor, problemele produse de achiziţionarea maşinilor second hand generează, pentru cumpărătorii din UE, cheltuieli suplimentare care pot ajunge şi la 4,1 miliarde de euro.

Comportamentul de cumpărare

Studiul a evidenţiat faptul că 54% din consumatorii intervievaţi şi-au achiziţionat maşina second-hand de la un dealer independent, 42%, de la un dealer în franciză, iar restul de 4%, prin intermediul licitaţiilor. Apelarea la un dealer în franciză a fost de două ori mai des întâlnită în UE 15 faţă de UE 13 (46% comparativ cu 23%).

UE 15 reprezintă grupul statelor care au aderat la Uniunea Europeană înainte de 2004, iar UE 13, ansamblul ţărilor care au intrat în Uniunea după această dată.

Motivul principal pentru care 55% dintre respondenţi au preferat să cumpere maşini la mâna a doua a fost determinat
de deficienţele întîlnite la autoturismul precedent: avarii, mărimea mică a maşinii, întreţinerea scumpă.

Principalele caracteristici pe care consumatorii le iau în considerare atunci când cumpără maşina second-hand sunt:
preţul (64%), kilometrajul (35%), marca auto/producătorul (27%), starea mecanică (26%) şi vârsta (26%) .

Potrivit studiului, afilierea comerciantului la o marcă de calitate sau la un cod de conduită a avut o influenţă redusă asupra alegerii consumatorului. Calitatea de membru a unei asociaţii profesionale a avut un impact şi mai mic în orientarea preferinţelor.

Sursele de informare cel mai frecvent utilizate au fost portalurile auto de pe internet, care au fost consultate de 48% dintre respondenţi.

Sondajul a relevat că doar 32% dintre cei chestionaţi au demonstrat multiple cunoştinţe generale despre maşini şi numai 29% au ştiut că dealearii sunt obligaţi să le ofere informaţii despre autoturisme.

Încrederea consumatorilor în comercianţi s-a dovedit destul de scăzută, variind în funcţie de canalul de vânzare: 7,3 din 10 dealeri în franciză, 6,4 din 10 dealeri independenţi şi 4,6 din 10 licitaţii organizate.

Aproximativ 4% din respondenţi îşi cumpără maşina la mâna a doua din străinătate. Procentul este mai mare în cazul consumatorilor din UE 13, de 13%.

La nivelul întregii Uniunii Europene, 42% dintre toate autoturismele importate provin din Germania, iar atunci când este vorba de comerţ transfrontalier, există un flux semnificativ de maşini second hand din UE 15 către UE 13.

Tipuri de probleme

Potrivit documentului, 41% dintre respondenţi au întâmpinat probleme în primul an de la cumpărarea unui automobil la mâna a doua, iar aproape jumătate dintre aceştia au avut dificultăţi cu utilizarea maşinii chiar din prima lună. Proporţia a fost mai mare pentru consumatorii din UE 13, comparativ cu aceia din UE 15.

Problemele prezentate de consumatorii participanţi la sondaj au fost foarte diverse, dar toate au fost asociate faptului
maşina cumpărată s-a dovedit a fi într-o stare mai precară decît cea prezentată iniţial.

Cele mai comune probleme au fost:

  • defecţiunile bateriei şi ale sistemului electric (15% dintre toţi cumpărătorii),
  • uzura anvelopelor, roţilor şi a suspensiei (12% din cumparatori),
  • uzura frânelor (10%),
  • uzura caroseriei (10%).

Probleme cu motorul au întâmpinat 9% din cei chestionaţi, iar alţi 8% au avut de rezolvat neajunsuri legate de interiorul maşinii. Aproape 7% din respondenţi nu au primit documentaţia tehnică. În cazul a 6% dintre cumpărători nu au fost respectate condiţiile de vânzare de către comercianţi, 5% s-au confruntat cu fraude la kilometraj, iar 3% au achiziţionat o maşină furată.

Din punct de vedere socio-demografic, fiecare dintre tipurile de probleme enumerate mai sus a fost semnificativ mai frecvent în rândul bărbaţilor şi a persoanelor tinere, cu vârste cuprinse între 18-34 ani.

Acest rezultat indică faptul că există o probabilitate mai mare ca bărbaţii şi persoanele mai tinere să cumpere maşini «mai riscante», fie pentru că se consideră foarte buni cunoscători în privinţa maşinilor, fie pentru că nu au suficienţi bani”, comentează autorii studiului.

Cele mai multe dintre tipurile de probleme apărute, în special cele legate de probleme mecanice, au fost mai des
întâlnite în cazul autoturismelor mai vechi de 9 ani, în cel al persoanelor cu venituri reduse şi în cazul celor care au achiziţionat maşina prin licitaţie.

Dincolo de aceste situaţii generale, studiul arată că neajunsurile cele mai multe au fost reclamate de consumatorii din UE 13.

Această ultimă constatare reflectă performanţa slabă a pieţei de automobile la mâna a doua în majoritatea ţărilor din Europa de Est”, se arată în documentul Comisiei.

Practici comerciale neloiale

Un sfert dintre respondenţi au reclamat cel puţin o practică neloială de tip comercial. Procentul a fost mult mai mare în cazul statelor UE 13 (44%) decât în cele aparţinând UE 15 (21%). Cei mai mulţi consumatori care s-au confruntat cu astfel de probleme provin din Bulgaria (56%), Polonia (48%), România (45%) şi Letonia (42%).

Ca şi în cazul problemelor post-cumpărare, practicile comerciale neloiale au fost mai frecvente în cazul respondenţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, al celor cu venituri mici, al persoanelor care au importat maşina sau a celor care au achiziţionat-o prin licitaţie.

În funcţie de ţara de domiciliu, rezultatele sondajului arată că:

  • Defecte ascunse, falsificări sau acoperiri ale defecţiunilor au fost cel mai frecvent raportate de consumatorii din
    Bulgaria (36%), Letonia (26%) şi Lituania (24%);
  • Lipsa informaţiilor sau oferirea unora înşelătoare a fost prezentată cel mai des de consumatorii din Bulgaria (30%), Slovenia (24%), Polonia (22%) şi Letonia (21%);
  • În Polonia (13%), România (11%) şi Ungaria (10%), presiunea vânzătorilor pentru a încheia cumpărarea a fost cel mai frecvent raportată;
  • Taxe suplimentare au fost evidenţiate cel mai des în România (15%) şi Croaţia (12%);
  • Documente lipsă au fost, de asemenea, cel mai mult reclamate în România (11%) şi Republica Cehă (9%);
  • Termeni şi condiţii incorecte au fost raportate tot în România (9%), Republica Cehă (8%) şi Slovacia (7%);
  • Comportamentul agresiv al vânzătorilor a fost raportat cel mai frecvent în România (6%).

Preţul plătit

Una dintre chestiunile tratate în sondaj a fost şi preţul plătit pentru maşină. În răspunsurile lor, consumatorii au oferit detalii în moneda locală, iar analiştii Comisiei Europene au transformat datele în euro, pe baza cursului de schimb din anul de cumpărare al autoturismului.

Folosind această metodologie, preţul mediu pentru cumpărarea unei maşini second-hand a fost de 9.358 de euro la nivelul UE, în condiţiile în care, în medie, un autoturism cumpărat de la licitaţie sau de la un dealer independent a costat 7.000 de euro, iar de la un dealer în franciză, 12.700 de euro. Cele mai scumpe pieţe sunt cele din Scandinavia, Portugalia şi Luxemburg.

Pe de altă parte, preţul mediu al unui automobil importat a fost de 12.500 euro.

În studiul Comisiei, a fost utilizată şi metodologia de convertire a preţurilor în funcţie de puterea de cumpărare a consumatorilor din fiecare stat membru (Purchasing Power Parity – PPP, engl.), metodologie care ţine cont în special de PIB-ul fiecărei ţări. Autorii documentului spun că astfel se poate face o comparaţie mult mai bună, dat fiind faptul că veniturile cetăţenilor variază foarte mult de la ţară la ţară.

Astfel, o dată convertit la PPP, preţul mediu al unui autoturism second-hand a crescut foarte uşor, la 9.559 euro, maşina cumpărată de la un dealer în franciză costând 12.400 euro, iar de la un dealer independent, 7.400 euro.
Schimbări mult mai mari au fost observate pentru autovehiculele cumpărate la licitaţie, unde preţul mediu a crescut la
9.100 euro, şi în cazul celor importate, preţul mediu avansând la 15.700 de euro.

Acest rezultat se explică prin faptul că licitaţiile şi importurile au loc mai ales în statele Europei de Est, unde cresc şi preţurile prin aplicarea metodei PPP”, se arată în documentul publicat de Bruxelles.

În final, recomandările Comisiei Europene evidenţiază necesitatea unei aplicări mai bune, de către statele membre, a legislaţiei existente. Totodată, Comisia atrege atenţia că dealerii trebuie să ofere consumatorilor informaţii transparente şi corecte şi să nu omită aspecte importante legate de caracteristicile autoturismului second-hand vândut.

Concluzii generale

  • Două cincimi (41%) dintre consumatorii respondenţi au raportat cel puţin o problemă în termen de un an de la cumpărarea maşinii second-hand. Proporţia a fost mai mare pentru cumpărătorii care trăiesc în noile state membre (60% UE13 faţă de 37% în UE15), pentru consumatorii care au achiziţionat vehiculul de la licitaţii (59%) sau din străinătate (57%), pentru cei tineri sau pentru cei cu venituri mici (50%).
  • Două cincimi dintre toate problemele au apărut în termen de 1 lună de la cumpărarea maşinii.
  • Doar în cazul a 27% dintre respondenţi cea mai importantă problemă a fost acoperită de o garanţie.
  • Unul din cinci respondenţi care a făcut reclamaţii comerciantului nu a fost ajutat în soluţionarea problemei.
    Satisfacţia consumatorului legată de soluţionarea reclamaţiei a fost scăzută (6 din 10).
  • 25% dintre respondenţi au experimentat practici comerciale incorecte; acest procent a fost considerabil mai mare în UE 13 (44%).
  • Au fost reclamate deficienţe în furnizarea informaţiilor privind emisiile de CO2, dreptul consumatorilor la o garanţie legală, costurile de întreţinere, reputaţia maşinii în ceea ce priveşte siguranţa/securitatea, verificarea kilometrajului maşinii, controale şi istoricul accidentelor.
  • În general, vechimea medie a unei maşini second hand este de 6,2 ani, cu 87.000 de km la bord. Consumatorii din UE 13 cumpără maşini la mâna a doua cu kilometraj mai mare şi mai vechi: 7,1 ani şi 122,000 km faţă de 6,1 ani şi 80.000 km în UE 15.
  • Aproximativ 4% din respondenţi îşi cumpără maşinile second-hand din străinătate. Procentul este mai mare în cazul consumatorilor din UE 13, de 13%.
  • Atunci când este vorba de comerţ transfrontalier, există un flux semnificativ de maşini second-hand din UE 15 către UE 13. 42% dintre toate autoturismele importate provin din Germania.

Preţurile maşinilor second-hand

 

Preţul mediu (euro) Preţul mediu (convertit în PPP, euro)
UE28 9.358 9.559
Austria 12.955 12.283
Belgia 9.188 8.421
Bulgaria 3.212 6.557
Cipru 8.429 9.554
Rep. Cehă 4.970 6.792
Germania 10.018 9.848
Danemarca 16.970 12.028
Estonia 8.166 10.706
Grecia 7.257 7.745
Spania 8.580 8.957
Finlanda 15.493 12.716
Franţa 10.539 9.687
Croaţia 7.369 10.200
Ungaria 7.819 12.726
Irlanda 10.834 9.108
Italia 9.871 9.648
Lituania 5.800 9.064
Luxemburg 16.692 13.638
Letonia 5.865 8.235
Malta 10.945 14.052
Olanda 8.423 7.810
Polonia 7.004 12.114
Portugalia 13.819 15.936
România 5.719 10.072
Suedia 11.688 9.237
Slovenia 7.469 8.855
Slovacia 6.938 9.847
Marea Britanie 8.102 7.139
Islanda 11.474 10.594
Norvegia 24.823 15.786

 

Topul pieţelor cu cele mai mari probleme (% din numărul respondenţilor)

Baterii şi sisteme electrice

  1. Bulgaria – 36%
  2. Lituania – 27%
  3. Polonia – 25%
  4. Ungaria, Letonia – 24%
  5. Grecia – 24%
  6. România, Estonia – 22%

Exteriorul maşinii

  1. Polonia – 20%
  2. România, Lituania, Letonia – 18%
  3. Estonia, Ungaria – 17%
  4. Bulgaria – 14%

Motor

  1. Ungaria – 17%
  2. România, Lituania – 16%
  3. Polonia – 15%

Interiorul maşinii

  1. România – 17%
  2. Spania, Croaţia – 15%
  3. Polonia, Ungaria – 14%

Accidente anterioare ascunse

  1. Ungaria – 22%
  2. Lituania – 20%
  3. Polonia – 19%
  4. România – 18%
  5. Bulgaria, Croaţia, Letonia – 17%
  6. Estonia – 16%

Ambreiaj

  1. Bulgaria – 17%
  2. Polonia – 16%
  3. România – 15%
  4. Spania – 14%
  5. Ungaria – 12%

Lipsa documentaţiei

  1. Bulgaria
  2. Polonia – 15%
  3. Ungaria – 13%
  4. România, Cehia – 12%

Fraudă la kilometraj

  1. Bulgaria – 20%
  2. România – 16%
  3. Polonia – 15%
  4. Ungaria – 13%
  5. Letonia – 12%

Cumpărare de maşini furate

  1. Polonia – 9%
  2. România – 8%
  3. Spania – 7%
  4. Suedia – 6%
  5. Ungaria – 5%

 

 

Adaugati comentariu