Regiunea Bucureşti Ilfov are cea mai dezvoltată infrastructură de transport din ţară, în timp ce zona Sud Vest Oltenia dispune de cea mai deficitară. Dincolo de aceste aprecieri, ce aparţin Comisiei Europene, România este creditată, în ansamblu, cu numai 8,7 puncte din…100.
Deşi în ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare rată a investiţiilor publice din UE, nu reuşeşte să părăsească ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii. “Acest clasament este valabil mai ales în sectorul transporturilor, clasament în care ocupă locul 128 (din 138 de ţări) la calitatea drumurilor şi locul 79 la calitatea infrastructurii feroviare. Sectorul transporturilor continuă să fie dominat de întreprinderi publice care funcţionează în pierdere, în timp ce se amână reforma instituţională şi legislativă atât de necesară acestui sector”, punctează reprezentanţii Comisiei Europene.
Teoria, ca teoria. Practica ne omoară
În ultimul timp, autorităţile au adoptat o serie de măsuri de îmbunătăţire a investiţiilor în sectorul transporturilor. Astfel, în septembrie 2016 a fost aprobat Master Planul General de Transport pentru perioada 2014-2030, care cuprinde atât obiective operaţionale şi strategice, cât şi proiecte prioritare pe termen mediu şi lung. În plus, pentru a accelera investiţiile în infrastructura rutieră, guvernul a scindat autoritatea naţională responsabilă cu construcţia de drumuri în două organisme, urmând ca unul dintre acestea să se ocupe de investiţiile în infrastructură, iar celălalt, de administrare. Dar în pofida entuziasmului autorităţilor române privind adoptarea acestor planuri, oficialii Comisiei avertizează că “impactul acestor măsuri va depinde de punerea lor efectivă în aplicare”. În plus, aceştia subliniază că “o mai bună absorbţie a fondurilor UE ar putea juca un rol esenţial în îmbunătăţirea cheltuielilor cu infrastructura”. Dar nici la acest capitol România nu a obţinut, de-a lungul timpului, prea multe puncte. Dimpotrivă, s-a “remarcat”, între statele membre, prin cea mai slabă utilizare a banilor.
“În perioada 2007-2013, rata de execuţie financiară înregistrată de România în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune a fost dintre cele mai scăzute din UE. Cererile de plată depuse în contul proiectelor acoperă doar 77% din bugetul alocat transporturilor pentru perioada 2007-2013”, punctează Comisia Europeană.
În opinia Executivului de la Bruxelles, singura soluţie pentru creşterea capacităţii de absorbţie în perioada 2014-2020 constă într-un mix de măsuri destinate îmbunătăţirii guvernanţei, eliminării întârzierilor în domeniul achiziţiilor publice, înlăturării obstacolelor birocratice (precum cele legate de obţinerea autorizaţiilor de construire) şi ameliorării capacităţii beneficiarilor de a pregăti proiecte de înaltă calitate şi de a le executa la timp.
Cifre dezonorante
Până ce autorităţile vor reuşi să facă o schimbare radicală a modului de organizare
şi finanţare a construcţiei de drumuri şi autostrăzi, Comisia Europeană ne pune în
faţă cifre dezonorante.
Astfel, conform celei de-a treia ediţii a Indicelui competitivităţii regionale, din punctul de vedere al infrastructurii majoritatea regiunilor româneşti se înghesuie pe ultimele locuri. La acest capitol, în medie, România este creditată cu 8,7 puncte din 100 posibile. Raportul, care compară situaţia din 263 de provincii ale statelor UE, a fost dat publicităţii la finalul lunii februarie 2017.
Cea mai dezvoltată zonă este cea din jurul Capitalei – regiunea Bucureşti Ilfov, care a primit 20,2 puncte din 100 posibile, din punctul de vedere al calităţii infrastructurii. În clasamentul general, regiunea ocupă locul 175, ceea ce înseamnă că se plasează în a doua jumătate a clasamentului. Deşi zona Bucureşti Ilfov este campioana României, Comisia Europeană atrage atenţia că, în comparaţie cu alte 15 regiuni europene similare din punctul de vedere al PIB/locuitor, scorul obţinut de infrastructura din regiunea Bucureşti Ilfov “este slabă în raport cu acestea”, adică are o calitate inferioară.
Potrivit raportului, PIB/locuitor, exprimat în putere de cumpărare standard, este de 128% faţă de media UE, ceea ce plasează regiunea Bucureşti Ilfov pe locul 38 din cele 263 analizate. De altfel, această zonă a primit nota maximă 5 în ceea ce priveşte stadiul de dezvoltare. Celelalte 15 regiuni comparabile sunt Oberpfalz (Germania), Unterfranken (Germania), Provincia Autonoma di Trento (Italia), Lombardia (Italia), Comunidad de Madrid (Spania), Schwaben (Germania), Cheshire (Marea Britanie), Koln şi zona metropolitană (Germania), Praga şi zona metropolitană (Cehia), Zuid-Holland (Olanda), Oberosterrich (Austria), Braunschweig (Germania), Dusseldorf şi zona metropolitană (Germania), Detmold – Freiburg (Germania).
Pentru evaluarea calităţii infrastructurii, Comisia Europeană ia în calcul patru criterii: accesul la autostrăzi, accesul la calea ferată, numărul de pasageri în transportul aerian şi nivelul vitezei maxime pe calea ferată. În ceea ce priveşte accidentele rutiere, un indicator care ne plasează tot pe ultimul loc în UE, acestea este un criteriu utilizat în calculul indicelui de Sănătate.
Potrivit Raportului Comisiei Europene, cea mai slabă infrastructură din România se află în regiunea Sud-Vest Oltenia. Din 100 de puncte, a primit doar 4,80, ceea ce o plasează pe locul 247 între cele 263 de regiuni europene. Cu un stadiu de dezvoltare notat cu 1 (din 5 posibile) şi cu un PIB/locuitor de 40% din media UE (locul 257/263), zona este totuşi comparabilă din punctul de vedere al infrastructurii cu celelalte 15 provincii similare, dintre care patru din România : Eszak-Magyarorszog (Ungaria), Yugoiztochen (Bulgaria), Eszak-Alfold (Ungaria), Sud Muntenia (România), Severoiztochen (Bulgaria), Del-Dunantul (Ungaria), Del-Alfold (Ungaria), Nord Est (România), Lubelskie (Polonia), Podkarpackie (Polonia), Nord Vest (România), Warminsko-Mazurskie (Polonia), Sud Est (România), Podlaskie (Polonia) şi Severen Tsentralen (Bulgaria).
După Bucureşti Ilfov, cea mai bună infrastructură, deşi punctajul este scandalos de mic, ar fi în regiunea Sud Est Muntenia, care a primit nota 13,30 (din 100), ceea ce o plasează pe locul 203/263 între regiunile europene. Comparativ cu cele 15 comparabile, infrastructura din această zonă nu este nici mai bună, nici mai slabă. Regiunile cu acelaşi nivel al PIB/locuitor (42% din media UE) sunt aproape aceleaşi ca în cazul zonei Sud Vest Oltenia, inclusiv aceasta.
Regiunile Centru şi Vest au un nivel similar al dezvoltării infrastructurii, nota lor fiind 7,25, respectiv 7,30, fapt ce le plasează pe acelaşi loc în cadrului topului regional, 232/263. În raport cu cele 15 regiuni comparabile, nivelul este similar, adică nici mai bun, nici mai slab.
Şi regiunile Nord Vest, Nord Est şi Sud Est au punctaje relativ asemănătoare: 5,79, 5,63, respectiv, 5,18, cele trei zone ocupând, în ordine, locurile 241, 242 şi 244 între cele 263 de provincii europene. Nici ele nu se remarcă din punctul de vedere al calităţii infrastructurii faţă de celelalte 15 regiuni similare.
Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene, Raportul privind indicele competitivităţii regionale arată în continuare existenţa unui model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor şi cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivităţii. În majoritatea nord-vestului Europei se pot vedea efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puţin evident în regiunile UE aflate înspre est şi sud. În multe cazuri se observă niveluri ridicate de variaţie în cadrul aceleiaşi ţări, cauzate de o regiune a capitalei care depăşeşte clar celelalte regiuni din ţară din punctul de vedere al performanţei.
Acest indice este un instrument valoros pentru o mai bună elaborare a politicilor.
El consolidează eforturile Comisiei de sprijinire a reformelor structurale şi de
stimulare a capacităţilor de inovare ale regiunilor UE prin investiţii legate de
politica de coeziune. Deoarece fiecare regiune este unică, oferim un sprijin
adaptat pentru a le abilita şi a le ajuta să îşi valorifice atuurile şi activele, mai ales
prin intermediul strategiilor noastre regionale de specializare inteligentă”, conchide
comisarul pentru politică regională, Corina Creţu.
Top 10 regiuni cu cea mai bună infrastructură din Europa
1. Île de France (Franţa) – 100 pct.
2. Berkshire – Buckinghamshire – Oxfordshire (Marea Britanie) – 96,31 pct.
3. Londra şi zona înconjurătoare (Marea Britanie) – 93,49 pct.
4. Utrecht (Olanda) – 91,08 pct.
5. Noord Brabant (Olanda) – 84,47 pct.
6. Bruxelles şi zona înconjurătoare (Belgia) – 83,56 pct.
Cheshire (Marea Britanie) – 83,65 pct.
8. Antwerpen (Belgia) – 81,38 pct.
Limburg (Olanda) – 81,34 pct.
10. Dusseldorf (Germania) – 80,31 pct.
(Articol publicat în revista Flote Auto, martie 2017)
Comentați?