Franşiza optimă pentru flote

Franşiza a devenit un element standard în majoritatea poliţelor CASCO. Deşi pare un cost suplimentar, asigurătorii spun că pentru flotele de mari dimensiuni, aceasta permite optimizarea costurilor cu asigurările, având un impact direct asupra reducerii primei.



fransiza-optima-flote-casco-floteauto

Introducerea franşizei, adică partea din daună suportată de asigurat, în poliţele de tip CASCO este un aspect care nu a convins încă multe companii care deţin parcuri auto. Consultanţii în asigurări spun că acest element reprezintă practic o modelare a preţului asigurărilor pentru a le ţine sub control.

Companiile scapă din vedere faptul că nu asigurarea în sine este problema fundamentală, ci riscul. Finanţarea riscului are un cost, prima. Dar un altul este franşiza. Asumarea unei franşize mai mari poate părea un cost ridicat, dar are un impact direct asupra reducerii primei de asigurare”, spune Valentin Tucă, CEO Aon România, Bulgaria şi Europa de SE.

Acesta mai arată că, în funcţie de rata daunalităţii, un consultant în asigurări poate face o modelare a riscului, care devine din ce în ce mai eficientă după 4-5 ani de analiză.

fransiza-optima-flote-casco-floteauto
Introducerea franşizei în poliţele CASCO este un aspect care nu a convins încă multe companii care deţin parcuri auto

“Stabilirea franşizelor este o componentă esenţială a managementului riscului. Modelarea sa devine devine din ce în ce mai eficientă după 4-5 ani, iar costul de reînnoire a asigurărilor devine din ce în ce mai real”, adaugă Valentin Tucă.

Cum se stabileşte

Cu toate că poliţa care include franşiza este mai ieftină, consultanţii în asigurări spun că, de multe ori, lipsa unui calcul de fezabilitate în procesul de decizie al consumatorilor duce la evitarea ei. Iar acest fapt poate indica şi o oarecare insuficienţă în ceea ce priveşte pregătirea pieţei şi maturizarea ei. Oricum, elementul cheie care dictează în continuare opţiunile asiguraţilor rămâne, de cele mai multe ori, preţul şi nu un summum de criterii care să includă calitatea serviciilor şi costurile pe termen lung.
În principiu, franşiza este partea daunei suportată de către asigurat. Asigurătorii prevăd franşize mai ales pentru riscul de furt şi, opţional, pentru avarii parţiale şi totale. Cu cât este mai mare franşiza, cu atât este, de regulă, mai mică prima de asigurare.

Franşizele se pot stabili în trei moduri:

  • ca o valoare fixă, care se va aplica la fiecare daună în parte;
  • ca procent din suma asigurată, se va aplica la fiecare daună în parte;
  • ca procent din valoarea fiecărei daune.

Pentru a exemplifica diferenţele dintre cele trei tipuri de franşize va prezentăm următoarele situaţii cazuri:

Cazul 1:

  • Suma asigurată: 10.000 euro
  • Franşiza la avarie: 2% din suma asigurată (adică 200 euro)

În cazul unei daune în valoare de 500 euro, asigurătorul va plăti 300 euro, iar proprietarul 200 euro.
În cazul unei daune în valoare de 100 euro, asigurătorul nu va plăti nimic, iar proprietarul plăteşte 100 euro.

 

Cazul 2:

  • Suma asigurată: 10.000 euro
  • Franşiza la avarie: 2% din valoarea daunei

În cazul unei daune în valoare de 500 euro, asigurătorul va plăti 490euro, iar proprietarul 10euro.
În cazul unei daune în valoare de 100 euro, asigurătorul va plăti 498 euro, iar proprietarul 2 euro.
Cu toate acestea, reprezentantul Aon spune că exerciţiul de stabilire a franşizelor pare simplu, însă trebuie să urmărească de fiecare dată cele două principii care îi definesc rolul.

“În primul rând ar trebui să se ţină cont de faptul că franşiza reduce costul total al riscului. Cu alte cuvinte, nivelul ei nu trebuie să fie foarte mare, dar în acelaşi timp să corespundă şi nivelului înregistrat de daune. În al doilea rând, asigurarea nu reprezintă numai transferarea riscului, ci şi soluţia de a controla acest risc”, explică Valentin Tucă.

Responsabilizarea angajaţilor

Numeroase companii conştientizează deja avantajul franşizei şi în ceea ce priveşte responsabilizarea angajaţilor. Deşi nu este o regulă generală, o serie de societăţi cu flote mari transferă şoferilor costul franşizei, urmărind îmbunătăţirea comportamentului angajaţilor în ceea ce priveşte modul de folosire a autovehiculului. Astfel, şoferii pot deveni mai responsabili, produc mai puţine daune şi, indirect, timpul petrecut de autovehicule în service-urile auto pentru reparaţii se reduce.

Pentru noi, introducerea franşizelor şi transferul lor la şoferi i-a responsabilizat în caz de accident şi a redus factura totală. Lucrăm cu compania Uniqa Asigurări şi avem o franşiză fixă. La un nivel al acesteia de 100 de euro nu am avut rezultate, dar, după ce am crescut-o la 150 de euro, l-am responsabilizat pe şofer. Practic, şi acesta este o modalitate de a ne măsura eficienţa în fleet management”, arată Andrei Gheorghe, directorul Transporturi al Fan Courier, companie cu o flotă de peste 2.300 de autovehicule.

Un alt exemplu concret în care rata daunelor a scăzut semnificativ ca urmare a introducerii franşizelor în poliţa CASCO este cazul flotei Raiffeisen Bank, care numără peste 500 de autovehicule.

În urmă cu 5-6 ani, rata daunei era de 250%. Astăzi avem poliţe cu franşiză, iar rata daunei a coborât la 73%, ceea ce însemană că şi primele de asigurare au scăzut”, spune directorul Direcţiei Management Infrastructură al Raiffeisen Bank, Nicolae Scripcaru.

Este adevărat, sunt companii care transferă franşiza asupra şoferului, dar la fel de multe sunt şi cele care nu doresc acest lucru sau nu o fac chiar de la început. “Preferă să impună plata acestora de la a doua daună în sus. De exemplu, am întîlnit chiar cazuri, în sectorul vânzărilor, în care companiile nu transferau franşiza, motivând că nu vor ca şoferii lor să fie stresaţi şi de responsabilitatea acestei obligaţii”, explică şeful Aon România, Valentin Tucă.

Se renunţă la CASCO?

Există şi o serie de situaţii în care companiile nu numai că nu sunt interesate de franşize, ci renunţă pur şi simplu să mai încheie poliţe CASCO.

Totul depinde de valoarea finală a daunelor. Sunt cazuri în care daunele sunt mai mici decât primele, iar companiile în cauză au renunţat la asigurările auto facultative”, punctează Adrian Letzner, Car Fleet&General Services Officer, în cadrul Servier Pharma, companie care deţine un parc auto de 250 de autovehicule, aflate sub contract de leasing operaţional.

O altă explicaţie oferă reprezentantul Fan Courier: “Unele companii au avut o experienţă neplăcută cu firmele de profil, iar beneficiul asigurării nu s-a întors la companiile-client. Din păcate, istoria asigurărilor în România nu este una fericită”, subliniază Andrei Gheorghe.

De aceeşi părere este şi directorul Management Infrastructură al Raiffeisen Bank. “Companiile trebuie să-şi facă o analiză a costurilor şi a beneficiilor. Dacă maşinile sunt monitorizate, nu mai există furturi sau daune totale, atunci se poate lua în calcul renunţarea la CASCO”, arată Nicolae Scripcariu.

Pe de altă parte, Pfenning România, companie de transport cu acţionariat german, a optat pentru încheierea poliţelor CASCO în străinătate.

Asigurările facultative le încheiem în Germania, unde cotaţiile sunt mai bune şi birocraţia este mai mică. Pentru că altfel nu se poate, poliţele RCA le cumpărăm din România”, arată Valentin Pencea, directorul general al Pfenning România, care deţine o flotă de peste 1.000 de camioane.

Sigur, fiind o poliţă facultativă, fiecare companie poate opta sau poate renunţa la cumpărarea ei, însă reprezentantul Aon spune că decizia ar trebui luată după realizarea unei proiecţii profesioniste şi întemeiate.

Este uşor să renunţi la Casco, însă eu recomand întotdeauna ca o astfel de decizie să fie adoptată după o analiză a datelor, adică a daunei medii pentru fiecare autovehicul din flotă şi a frecvenţei daunelor. După o astfel de examinare profesionistă se poate renunţa sau nu se poate renunţa la poliţele Casco”, precizează Valentin Tucă.

În opinia sa, scopul acestei analize este de a stabili, practic, cum se raportează nivelul primelor la cel al daunelor. “Cu cât perioada cercetată este mai îndelungată, cu atât analiza este mai concludentă, mai clară. Sigur, din punctul de vedere al daunelor, fiecare companie are ani mai buni şi ani mai costisitori. Dar profitul înregistrat la finalul anului este influenţat şi de daunalitatea flotei”, conchide directorul general Aon, Valentin Tucă.

 

 

Adaugati comentariu