Implicarea Poliţiei locale, permiterea depăşirii cu trecere peste marcajul continuu în anumite condiţii sau înăsprirea sancţiunilor pentru şoferii care ignoră poliţistul rutier sunt câteva dintre propunerile prin care parlamentarii intenţionează să schimbe actualele reguli din Codul Rutier.
Nu mai puţin de şase iniţiative parlamentare pentru modificarea sau completarea OUG 195/2002, cunoscută şi sub numele de Codul Rutier, se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor sau a Senatului.
- Implicarea Poliţiei locale
La finalul lunii noiembrie 2017, Senatul a aprobat tacit iniţiativa unui grup de 14 parlamentari care permite explicit politiştilor locali să dirijeze traficul, să legitimeze şoferii şi să aplice amenzi. Cu alte cuvinte, să aibă aceleaşi atribuţii ca Poliţia rutierţ.
Potrivit Legii 155/2010, care reglementează activitatea Poliţiei locale, instituţia are atribuţii şi în privinţa circulaţiei pe drumurile publice, însă ele nu sunt precizate explicit. OUG 195/2002, care prevede atribuţiile Politiei rutiere, nu a fost modificată după intrarea în vigoare a Legii 155. Astfel, conform iniţiatorilor proiectului, în practică s-au întâlnit aplicări neunitare ale legii, fiind cazuri în care Poliţia locala, în baza Legii 155, a aplicat amenzi, iar instanţa le-a anulat, iar alte cazuri, au fost susţinute.
Concret, proiectul celor 14 parlamentari PNL modifică OUG 195/2002, adaugând şi Poliţia locală la toate capitolele în care cea rutieră are atribuţii.
Astfel, Poliţia locală va putea să îndrume, să supravegheze şi să controleze respectarea normelor de circulaţie pe drumurile publice, dar şi să ia masuri în cazul în care se constată încălcări. Instituţia va putea să dirijeze traficul, să legitimize şoferii, să aplice contravenţii şi să dea amenzi.
Proiectul legislativ, adoptat tacit de Senat, a fost transmis Camerei Deputaţilor, forul decizional.
- Depăşirea cu trecere peste marcajul continuu
O altă propunere legislativă prevede, în anumite condiţii, permiterea şi nesancţionarea manevrei de depăşire cu trecere peste marcajul continuu simplu sau dublu care separă sensurile de circulaţie.
Potrivit iniţiatorului, deputatul Mihai Weber, manevra poate fi realizată doar pentru depăşirea obstacolelor de orice natură, oprite, staţionate sau care se deplasează cu viteză foarte mică, în măsura în care sunt respectate condiţiile necesare pentru asigurarea siguranţei în trafic, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 de metri, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 metri.
În opinia parlamentarului, prevederile OUG 195/2002, precum şi cele ale Regulamentului nr. 4/2006 de aplicare generează în practică multiple probleme, astfel că, deşi scopul actului normativ se subsumează ideii de siguranţă, fluenţa şi normalitate în traficul rutier, în practică survin blocaje a căror justă soluţionare a impus şi impune modificări legislative corespunzătoare.
„O astfel de situaţie este aceea în care conducătorul autovehiculului întâlneşte pe sensul său de mers un obstacol oprit, staţionat sau care se deplasează cu o viteză foarte mică, iar pentru depăşirea acestui obstacol este necesară încălcarea marcajului continuu simplu sau dublu care delimitează sensul opus, autovehiculul circulând, chiar parţial, pe sensul opus”, arată Mihai Weber.
În aceste condiţii, se propune introducerea după paragraful (3) al articolului 45 din OUG 195/2002 a unuia nou : „(3-1) Prin manevra de depăşire se poate încălca marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, pentru depăşirea obstacolelor de orice natură, oprite, staţionate sau care se deplasează cu viteză foarte mică, doar dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m”.
Proiectul a fost depus spre dezbatere la Senat.
- Centuri de siguranţă în transportul şcolar
În dezbaterea senatorilor a intrat, la începutul lunii noiembrie 2017, şi iniţiativa privind dotarea obligatorie a mijloacelor de transport şcolar cu centuri de siguranţă.
Potrivit iniţiatorului, deputatul Ovidiu Alexandru Raeţchi, transportul public şcolar al elevilor se desfăşoară, la ora actuală, în condiţii nepotrivite, care pun în pericol viaţa copiilor şi în neconcordanţă cu normele europene.
În aceste condiţii, proiectul de lege introduce obligativitatea tuturor firmelor care prestează servicii de transport şcolar să asigure dotarea autobuzelor sau microbuzelor destinate acestui scop cu centuri sau sisteme de siguranţă, precum şi să instituie o serie de sancţiuni dacă legea nu este respectată.
Concret, iniţiativa amendează articolului 36 al OUG 195/2002 prin introducerii unui nou alineat (14): „Firmele care efectuează servicii de transport public şcolar trebuie să asigure echiparea autovehiculelor destinate transportului public şcolar cu centuri de siguranţă”.
De asemenea, potrivit unui nou alineat, „în cazul transportului public şcolar, conducătorii de autovehicule trebuie să se asigure că minorii poartă centurile de siguranţă”.
În eventualitatea în care autovehiculele destinate transportului public şcolar nu sunt dotate cu astfel de centuri de siguranţă, atunci proprietarul firmei este sancţionat cu amendă, dar şi cu retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ale autovehiculului respectiv. De asemenea, se sancţionează cu amendă conducatorul auto care a transportat minori într-un autovehicul destinat transportului public şcolar fără ca aceştia să poarte centuri de siguranţă.
Pentru a oferi timp companiilor pentru a dota microbuzele si autobuzele cu centuri sau sisteme de siguranţă, modificările legislative ar urma să fie aplicate la 3 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ.
- Înăsprirea sancţiunilor pentru şoferii care ignoră Poliţia
Deputaţii vor începe să dezbată şi proiectul prin care este propusă, în cazul neopririi la dispoziţia poliţistului rutier, reţinerea permisului pentru o perioadă mai mare, de la 30 de zile la 90 de zile, concomitent cu majorarea amenzii.
Conform propunerii, „nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu” va presupune aplicarea amenzii prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
„Sancţiunea mică data conducatorilor auto-moto care nu opresc la semnalele poliţistului rutier îi determină pe aceştia să fugă de poliţie, ignorând cu nonşalanţă dispoziţiile de oprire ale acestora. Vedem cum oamenii legii s-au confruntat cu foarte multe situaţii în care participanţii la trafic au ales să nu oprească vehiculele, iar politiştii rutieri au fost nevoiţi să pornească în urmărirea lor, în unele cazuri fiind nevoie de întăriri şi chiar de utilizarea focului de armă. Pentru a descuraja astfel de cazuri, propunem înăsprirea pedepsei pentru participanţii la trafic care nu respectă dispoziţiile poliţiştilor rutieri, cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile”, arată iniţiatorul proiectului de lege, deputatul Valeriu Steriu.
În prezent, sancţionarea nerespectării semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu este prevăzută de art. 100 alin. (3) lit. f) din OUG 195/2002 şi presupune aplicarea atât a sancţiunii principale a amenzii prevăzute în clasa a II – a de sancţiuni, cat şi a sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Potrivit Codului Rutier, clasei a II-a de sancţiuni îi corespund 4-5 puncte-amendă, iar clasei a IV-a, 9-20 puncte-amendă. În conditiile în care un punct-amendă este de 145 de lei (plafonat în 2018, deşi salariul minim brut a crescut la 1.900 de lei), sancţiunile vor urca de la 580 – 725 lei, la 1.305 – 2.900 lei.
Iniţiativa legislativă, susţinută de 20 de parlamentari de la PSD, PNL, ALDE şi PMP, a fost respinsă de Senat la finalul lunii noiembrie 2017, însă forul decizional în acest caz este Camera Deputaţilor. Aici, proiectul a primit aviz favorabil de la deputaţii din Comisia pentru apărare şi ordine publica şi de la cea pentru administraţie publică, dar, în schimb, nu s-a bucurat de girul celor din Comisia pentru drepturile omului.
Guvernul a transmis Parlamentului că susţine această modificare a Codului Rutier, considerând că reglementarea actuală „nu este eficientă în realizarea scopului stabilit de către legiuitor, şi anume de a garanta ocrotirea valorilor sociale prevăzute de legislaţia rutieră, fapt dovedit şi din întâmplările negative din ultima perioadă în care au fost implicaţi politiştii rutieri”.
- Modificarea certificatului de înmatriculare auto
Pe masa senatorilor din Comisa de transporturi se află o iniţiativă legislativă destinată completării art. 15 din OUG 195/2002, care prevede ca, în cazul înstrăinarii vehiculului, fostul proprietar al acestuia să fie obligat să completeze pe certificatul de înmatriculare o declaraţie pe propria răspundere privind datele de identificare ale persoanei către care a înstrăinat vehiculul, data înstrăinării, precum şi kilometrajul la data înstrăinării.
„Piaţa auto se confruntă în prezent cu un fenomen periculos de înşelare a cumpărătorilor de bună credinţă cu privire la numărul de kilometri reali ai vehiculului la data înstrăinării. Acest fenomen este generat de lipsa unor prevederi legale care să stipuleze obligaţia declarării indicaţiei contorului kilometric la data înstrăinării”, spune iniţiatorul propunerii legislative, deputatul Ionut Simionca.
Pe de altă parte, acesta consideră că nici textul pretipărit al paginii a doua din certificatul actual de înmatriculare nu are temei legal.
Codul Rutier, la art.15, alin. (4) prevede că „forma, dimensiunile şi conţinutul certificatului de înmatriculare … se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.
Conform Ordinului nr. 1.454/2006 al ministrului afacerilor interne, la pagina 2, certificatul de înmatriculare conţine un text pretipărit cu recomandări din legislaţia în domeniu, precum şi un cod de bare.
„In realitate, această pagină cuprinde următorul text – Înstrăinat către (numele/denumirea noului deţinător), la data de…., semnătura, precum şi o legendă a câmpurilor care se completează pe celelalte pagini. Pentru a da temei legal textului pretipărit de pe pagina 2 a certificatului de înmatriculare este necesar ca legea să dispuna în acest sens”, explică parlamentarul.
Astfel, iniţiativa legislativă, susţinută de 25 de deputaţi şi senatori, are un singur articol care prevede introducerea, la art 15, a unui nou alineat după alineatul 4: „În cazul înstrăinarii vehiculului, fostul proprietar al acestuia să fie obligat să completeze pe certificatul de înmatriculare o declaraţie pe propria răspundere privind datele de identificare ale persoanei către care a înstrăinat vehiculul, data înstrăinării, precum şi indicaţia contorului kilometric la data instrăinării”.
- Valabilitatea dovezii înlocuitoare a permisului auto
Senatul a aprobat, la începutul lunii decembrie 2017, un proiect legislativ ce vizează stabilirea unei durate de valabilitate de maximum 15 zile a dovezii înlocuitoare a permisului de conducere cu drept de circulaţie, în locul duratei fixe de 15 zile, reglementată acum în cuprinsul art.111 alin.(4) si (5), precum şi în art.112 alin.(2) din OUG 195/2002.
Iniţiatorul acestei propuneri, deputatul Petru Movilă, consideră că prevederea actuală din Codul Rutier este abuzivă, restrictivă şi limitează posibilitatăţile conducătorului de a intra în posesia permisului de conducere în perioada prevăzută de lege, respectiv 30, 60 sau 90 de zile. Şi asta, pentru că la perioada de suspendare trebuie adăugate şi cele 15 zile obligatorii în care poate conduce autovehiculul cu dovada, deoarece, conform legii, suspendarea exercitării dreptului de conducere se dispune după expirarea dovezii.
„Consider potrivită modificarea legii în aşa fel încât restricţia impusă de Codul Rutier de a conduce cu dovada exact 15 zile să fie eliminată, iar conducătorilor auto să le fie lăsată posibilitatea de a alege câte zile doresc să conducă cu dovada, maximul admis de lege fiind de 15 zile. Apreciez faptul că perioada pentru care se eliberează dovada de conducere trebuie să fie flexibilă, lăsând la alegerea persoanei în cauză să decidă dacă se va folosi de acest document timp de maxim 15 zile sau dacă va decide ca perioada de suspendare va curge exact din ziua în care i s-a ridicat permisul, urmând ca ân 30 de zile să înceapă demersurile pentru redobândirea carnetului de conducere, în conformitate cu prevederile legii”, spune deputatul Petru Movilă.
În prezent, dacă un conducator a primit o suspendare de 30 zile, îşi va putea recupera permisul de conducere, în mod concret, după 45 de zile.
Potrivit modificărilor adoptate de senatori, la articolul 111 din OUG 195/2002, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin.(51), cu următorul cuprins: „(51) Conducătorul auto poate depune dovada înlocuitoare a permisului de conducere la poliţia rutieră în orice zi din momentul eliberării, până în a 15-a zi de valabilitate a dovezii înlocuitoare”,
Proiectul a fost trimis, spre dezbatere, Camerei Deputaţilor, forul decizional.
(Articol publicat în revista Flote Auto, martie 2018)
Comentați?