Pe măsură ce Covid-19 se răspândeşte, la fel creşte şi teama noastră de a atinge diverse suprafeţe. Deja au devenit scene familiare pentru mulţi deschiderea uşilor cu cotul, evitarea barelor la metrou sau ştergerea biroului în fiecare dimineaţă. Sunt suficiente astfel de măsuri pentru a preveni contaminarea cu noul coronavirus?
La fel ca multe virusuri respiratorii, inclusiv gripa, Covid-19 poate fi răspândit prin picăturile minuscule eliberate din nasul şi gura unei persoane infectate, în timp ce tuşeşte. O singură tuse poate produce până la 3.000 de picături. Aceste particule pot ateriza pe alte persoane, îmbrăcăminte şi suprafeţe din jurul lor, dar unele dintre particulele mai mici pot rămâne în aer. Există, de asemenea, unele dovezi că virusul poate rămâne mai mult timp şi în materiile fecale, astfel încât oricine nu se spală bine pe mâini după ce a mers la toaleta ar putea contamina orice atinge.
De remarcat este faptul că, potrivit Centrelor de control şi prevenire a bolilor (Centers for Disease Control and Prevention – CDC) din Marea Britanie, atingerea unei suprafeţe sau a unui obiect contaminat cu virusul şi apoi atingerea propriei feţe „nu se crede că este principalul mod de răspândire a virusului”. Chiar şi aşa, CDC, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte autorităţi sanitare au subliniat că atât spălarea mâinilor, cât şi curăţarea şi dezinfectarea zilnică a suprafeţelor atinse sunt esenţiale în prevenirea răspândirii Covid-19. Deci, deşi încă nu ştim cu exactitate câte cazuri sunt cauzate direct de atingerea suprafeţelor contaminate, experţii recomandă ca oamenii să manifeste multă prudenţă.
Un aspect neclar este exact cât timp SARS-CoV-2, numele virusului care provoacă boala Covid-19, poate supravieţui în afara corpului uman. Unele studii asupra altor coronavirusuri, inclusiv Sars şi Mers, au descoperit că pot supravieţui pe metal, sticlă şi plastic timp de nouă zile, cu excepţia cazului în care sunt
dezinfectate corespunzător. Unele pot rămâne „agăţate” până la 28 de zile la temperaturi scăzute.
Coronavirusurile sunt bine cunoscute ca fiind deosebit de rezistente în ceea ce priveşte locul în care pot supravieţui. Iar cercetătorii încep acum să înţeleagă mai multe despre cum acesta afectează răspândirea noului coronavirus.
Dr. Neeltje van Doremalen, virolog la Institutele Naţionale de Sănătate din SUA (US National Institutes of Health – NIH) şi colegii ei de la Rocky Mountain Laboratories din Hamilton (Montana) au făcut unele dintre primele teste despre cât poate supravieţui SARS-CoV-2 pe diferite suprafeţe. Studiul lor, care a fost publicat în revista „The New England Journal of Medicine”, arată că virusul ar putea supravieţui în picături până la trei ore după ce a fost lansat în aer. Picăturile fine cu dimensiuni de 1-5 micrometri – de aproximativ 30 de ori mai mici decât lăţimea unui păr uman – pot rămâne câteva ore în aerul liniştit.
Înseamnă că virusul care circulă în sistemele de aer condiţionat nefiltrate va persista doar, cel mult câteva ore, mai ales că picăturile de aerosoli tind să se aşeze mai repede pe suprafeţe în aerul circulant.
Cercetătorii au descoperit, însă, că suprafeţele de cupru au avut tendinţa de a ucide virusul în aproximativ patru ore
Studiul NIH a descoperit, însă, că virusul SARS-CoV-2 supravieţuieşte mai mult timp pe carton – până la 24 de ore – şi până la 2-3 zile pe suprafeţe din plastic şi oţel inoxidabil.
Rezultatele sugerează că virusul poate dura atât de mult şi pe mânerele uşilor, blaturile de lucru acoperite cu plastic sau laminate şi alte suprafeţe dure. Cercetătorii au descoperit, însă, că suprafeţele de cupru au avut tendinţa de a ucide virusul în aproximativ patru ore.
Există însă o opţiune mai rapidă: cercetările au arătat că coronavirusurile pot fi inactivate într-un minut prin dezinfectarea suprafeţelor cu alcool de concentraţie 62-71%, înălbitor cu peroxid de hidrogen de 0,5% sau înălbitor casnic care conţine 0,1% hipoclorit de sodiu.
Abilitatea virusului de a rezista mult timp subliniază importanţa igienei mâinilor şi curăţarea suprafeţelor
Temperaturile şi umiditatea mai ridicate tind, de asemenea, să distrugă mai repede alte coronavirusuri,deşi cercetările au arătat că un coronavirus care provoacă Sars poate fi ucis la temperaturi de peste 56° C, temperaturi care provoacă însă rănirea pielii.
Pe îmbrăcăminte şi alte suprafeţe mai greu de dezinfectat nu este încă clar cât timp poate supravieţui virusul. Deşi încă se testează pe îmbrăcăminte, fibrele naturale absorbante pot determina virusul să se usuce rapid, sugerează Vincent Munster, şeful secţiei de Ecologie a virusului de la Rocky Mountain Laboratories şi unul dintre cei care au condus studiul NIH.
„Speculăm din cauza materialului poros, acesta se deshidratează rapid şi s-ar putea să rămână lipit de fibre”, spune el. Modificările de temperatură şi umiditate pot afecta, de asemenea, durata de supravieţuire şi poate explica de ce a fost mai puţin stabil în picăturile suspendate în aer, deoarece acestea sunt mai expuse. „În prezent, derulăm experimente de urmărire pentru a investiga mai detaliat efectul temperaturii şi umidităţii.”
Abilitatea virusului de a rezista mult timp subliniază importanţa igienei mâinilor şi curăţarea suprafeţelor, potrivit lui Munster.
„Există un potenţial ca acest virus să fie transmis printr-o varietate de rute”, conchide acesta.
CITEŞTE ŞI:
CORONAVIRUS. 11 noi măsuri generale instituite timp de 30 de zile
CORONAVIRUS. S-au închis graniţele externe ale Uniunii Europene. Cât timp?
Comentați?