Escaladarea conflictului din Orient are un efect direct inflaționist asupra economiei României, arată o analiză realizată de Coface.
Analiștii Băncii Centrale Europene declarau în cursul lunii decembrie 2025 într-un studiu publicat de către BCE că o creștere de 10% a costului energiei înseamnă un impact direct estimat de +0,3% în inflație, la care se poate adăuga un efect indirect de până la +0,2% daca șocul persistă. Chiar înaintea izbucnirii recente a conflictului, Banca Națională a României majorase deja prognoza de inflație pentru acest an de la 3,7% la 3,9%. În plus, scumpirea bruscă a gazelor naturale, ale căror cotații s-au dublat față de 1 ianuarie pe pietele europene, prezintă riscuri majore suplimentare pentru creșterea prețurilor.
Persistența presiunilor inflaționiste reduce spațiul de manevră pentru relaxarea politicii monetare și amână tăierile de dobânzi. În acest context, randamentele pe termen lung ale obligațiunilor sunt predispuse la creșteri, atingând recent nivelul de 6,75% pentru titlurile pe 10 ani. Aceasta se traduce prin costuri de finanțare mai ridicate pentru statul român atunci când se împrumută de pe piețe, efect care se va propaga negativ asupra costului capitalului segmentului corporativ.
“Conflictul din Orientul Mijlociu generează efecte de contagiune puternice asupra economiei României, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pieței energiei. Șocurile se resimt la nivel macroeconomic și sectorial, influențând direct stabilitatea prețurilor, dobânzile, creșterea economică și siguranța aprovizionării. Mediul economic tensionat lovește direct două motoare vitale. Consumul este afectat deoarece aversiunea sporită față de risc și prețurile mari la energie reduc încrederea consumatorilor și erodează sever puterea de cumpărare a gospodăriilor. Industria este, de asemenea, puternic impactată din cauza creșterii costurilor materiilor prime energetice, existând avertismente privind riscul unei scăderi bruște a producției industriale în cazul întreruperii fluxurilor de aprovizionare”, a explicat Bogdan Nichișoiu, Regional Enhanced Information Manager.
Afectarea consumului, a industriei și menținerea dobânzilor ridicate acționează ca factori inhibitori pentru creșterea pe termen mediu. Economia României a intrat deja într-o nouă recesiune tehnică în a doua jumătate a anului 2025, iar prognoza de creștere economică (și așa frugală) de 1% pentru 2026 este deja pusă sub semnul întrebării.
Riscul pe termen lung: un șoc macroeconomic global
Un scenariu extrem în care prețurile petrolului ar rămâne peste 100 dolari pe baril ar declanșa o nouă creștere a inflației globale și ar obliga probabil băncile centrale să își inverseze strategia, trecând de la relaxarea monetară la o înăsprire generalizată. O creștere prelungită de 15 dolari a prețurilor petrolului Brent ar putea astfel reduce creșterea globală cu aproximativ 0,2 puncte procentuale și ar putea adăuga aproape 0,5 puncte procentuale la inflație. Într-un astfel de context, riscul de stagflație – o combinație de creștere slabă și inflație ridicată – ar deveni din nou o amenințare credibilă pentru economia globală, cu consecințe grave pentru întreprinderi și comerțul internațional.
CITEȘTE ȘI:
Înmatriculările de autoturisme “electrificate”, în scădere cu 3% în februarie 2026
Comentați?