Cele trei autostrăzi construite în parteneriat public-privat

Construcţia a trei autostrăzi se numără printre cele cinci proiecte strategice  pe care Guvernul le va demara cu ajutorul noii legislaţii a parteneriatului public-privat.



autostrăzi

Cele trei proiecte rutiere care vor fi construite în parteneriat public-privat sunt: autostrada Montana (Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni), autostrada Ploieşti-Râşnov şi autostrada Sudului.

„În evaluarea noastră, toate proiectele (…) vor putea începe efectiv anul viitor, finalizarea va fi de cel mult 5 ani în cazul autostrăzilor”, a explicat vicepremierul Viorel Ştefan.

Autostrada Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni

Despre construcţia autostrăzii Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni se vorbeşte de mai bine de 10 ani. Până acum autorităţile nu au reuşit să finalizeze nici măcar studiile de fezabilitate, care includ traseul.

Pentru realizarea investiţiei, autostrada de 100 de km, a fost divizată în patru sectoare.

I. Sector Târgu Mureă – Sovata – Ditrău (92 km) – Cu o valoare de aproximativ 5 milioane de euro, contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate realizat in 2011 a fost atribuit in data de 20 mai 2015 catre asocierea Aecom Ingenieria-Consitrans-Search Corporation, dar in perioada 15 iulie 2015–30 septembrie 2016 a fost suspendat din cauza lipsei de finantare. Desi pe 20 noiembrie 2016 a fost emis ordinul de incepere, controlul Curtii de Conturi, care punea sub semnul intrebarii necesitatea revizuirii, in conditiile in care pentru realizarea celui din 2011 au fost necesare doar 700.000 de euro, a dus la o noua suspendare, in data de 20 decembrie 2016. Ulterior, contractul a ajuns in atentia DNA, iar CNAIR a contestat in instanta raportul Curtii de Conturi.

După o suspendare de 12 luni, in cele din urma, contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate a fost reziliat la inceputul anului.

In acest moment, vechiul Studiu de Fezabilitate este in curs de auditare interna cu indrumarea Jaspers/BEI “in vederea identificarii volumelor ce necesita actualizare sau completare”.Pentru reactualizarea studiului de fezabilitate au fost alocate, prin bugetul pe 2017, 7,2 milioane de lei.Oficial, realizarea sectorului Targu Mures – Sovata – Ditrau este cuprinsa in Master Planul General de Trasport (MPGT), urmand a fi finalizat in perioada de programare 2021 – 2030.

II. Sector Ditrău -Târgu Neamţ (118,8 km.) – Si pentru acest tronson, CNAIR detine Studiu de Fezabilitate elaborat in anul 2011 care, la fel ca si in cazul sectorului Tg. Mures – Ditrau, este in curs de auditare interna cu indrumarea Jaspers/BEI. in functie de rezultatul analizei, se va decide asupra revizuirii sau a completarii partiale, iar apoi va fi demarata procedura de achizitie. Pentru reactualizarea studiului de fezabilitate au fost alocate, prin bugetul pe 2017, 4,2 milioane de lei. Si acest obiectiv este cuprins in MPGT pentru perioada de programare 2021 – 2030.

III. Sector Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (78 km.) – Nu ne vom mai repeta, situatia acestui sector fiind similara celor doua anterioare: studiul de fezabilitate este din 2011 si nu se stie inca daca trebuie completat/revizuit. Pentru acest serviciu, au fost alocate, prin bugetul pe 2017, 3,8 milioane de lei.

Autoritatile spera ca licitatia pentru atribuirea realizarii studiului de fezabilitate sa se incheie in acest an si sa se treaca la urmatoarea etapa, licitatia pentru proiectare si executie. Oricum, acest sector este inclus pentru finantare in actuala perioada de  programare, prin POIM 2014-2020.

IV. Iaşi-Ungheni (25 km.) şi Podul peste Prut – Pentru acest sector, lucrurile par ca s-au mai miscat ceva mai repede, in sensul ca in primul trimestru din 2018 a fost lansata licitatia pentru realizarea studiului de fezabilitate, finalizarea procedurii fiind programata pentru trimestrul IV. Cererea de finantare pentru realizarea acestui studiu de fezabilitate a fost trimisa la Uniunea Europeana inca din octombrie 2017, fiind in joc 950.869,44 lei (inclusiv TVA) din care: 75% contributia UE din Fondul de Coeziune-598.475,80 lei, 25% contributia nationala (bugetul de stat) -199.491,93 lei, restul de 186.651,70 lei reprezentând valoarea TVA aferenta cheltuielilor eligibile.

Podul rutier peste Prut la Ungheni va fi realizat cu patru benzi de  circulatie si va asigura legatura autostrazii cu varianta de ocolire a orasului Ungheni din Republica Moldova. Investitia va scurta la jumatate distanta parcursa intre Iasi si granita.

In ceea ce priveste finantarea intregii autostrazi, autoritatile de la Bucuresti mizeaz pe banii de la Bruxelles, mai precis pe fondurile nerambursabile din POIM 2014-2020. In acest moment, pe baza studiilor de fezabilitate din 2011, CNAIR considera ca proiectul va costa aproximativ 4 miliarde de euro, fara TVA, insă reprezentantii Transporturilor spun ca, in contextul in care nu se cunoaste exact traseul viitoarei autostrazi, o estimare exacta a investitiei nu poate fi facuta.

Oricum, in actuala perioada de programare, prin POIM 2014-2020, poate fi obtinut doar un sfert din suma necesara.

Astfel, valoarea fondurilor alocate pentru proiectul „Autostrada Targu Neamt-Iasi-Ungheni” fara „Podul peste Prut de la Ungheni”, in cadrul POIM 2014-2020, este de 1,07 miliarde de euro, fara TVA, din care 802 mil. euro fonduri UE, depunerea aplicatiei de finantare fiind programata pentru trim. II 2020.

Pentru proiectul „Podul peste Prut de la Ungheni” este prevazuta suma de 60 milioane de euro, fara TVA, din care 45 mil. euro fonduri UE.

Totodata, in cadrul POIM este prevazuta si suma de 10,19 milioane de euro, fara TVA, respectiv 8,56 mil. euro fonduri UE, pentru „Revizuirea documentatiei tehnico economice Autostrada Tg. Neamt (Pascani)-Iasi-Ungheni”, dar si suma de 27,20 mil. euro, fara TVA, din care 22,71 mil. euro fonduri UE pentru „Elaborarea documentatie tehnico – economica pentru autostrada Tg. Mures-Ditrau-Tg Neamt”.

Pentru proiectul „Elaborare documentatiei tehnico – economice pentru Podul peste Prut de la Ungheni” este prevazuta suma de 0,16 mil. euro, fara TVA, din care 0,12 mil. euro, fonduri UE.

In total, in actuala perioada de programare, autoritatile pot miza, din fonduri structurale, pe 1,13 miliarde de euro, la care se adauga sumele prevazute pentru asistenta tehnica de aproximativ 38,18 milioane de euro.

Autostrada Ploieşti-Râşnov

Aceasta autostrada nu este un obiectiv nou de investiţii, ci este sectorul nefinalizat din autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov.

„Nu avem nicio îndoială că potenţialii parteneri privaţi vor fi foarte interesaţi să investească alături de stat în această autostradă, care va fi probabil una dintre cele mai circulate din România”, a precizat Viorel Ştefan.

În septembrie 2017, fostul premier Mihai Tudose a anunţat că gestionarea întregului proiect Bucureşti-Comarnic-Braşov va fi realizată de către Banca Mondială. Potrivit acestuia, Guvernul va înfiinţa o unitate nouă de proiect special, în subordinea primului-ministru. Unitatea va fi gestionată într-un sistem dual, cu experţi de la Banca Mondială şi un grup restrâns de experţi români, coordonaţi de un consilier al premierului.

O lună mai târziu, CNAIR semna cu asocierea formată din SC Alpenside SRL – SC Specialist Consulting SRL contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic-Braşov, sector Râşnov-Cristian, şi Drum de Legătură, lungime 6,3 km (autostrada) + 3,7 km (drum naţional la 4 benzi cu separator median).

Contract are o valoare de 118 milioane de lei, constructorul având la dispoziţie 24 de luni – 6 luni pentru proiectare şi 18 luni pentru excecuţie. Ceea ce unseamnă că primii kilometri din autostrada pe care autorităţile au redenumit-o „Ploieşti-Râsnov” vor fi gata în 2020.

Autostrada Sudului

Posibila realizare proiectul, cu o valoare estimată de 2,5 mld. euro, a fost anunţată şi la finalul anului trecut, odată cu aprobarea în Guvern a Memorandumului privind portofoliul de investiţii pentru perioada 2018-2027. Autostrada are o lungime de aproximativ 550 km.

„Este un proiect important pentru foarte mulţi investitori care deja au investiţii mari în zonă şi mă refer în primul rând la Craiova, dar şi celelalte zone limitrofe”, a subliniat vicepremierul.

Ideea realizării unei şosele moderne care să lege Capitala, prin sud, de zona de vest a ţării nu este nouă. Autostrada Sud (A6) a fost propusă iniţial încă din 2004 pe traseul Bucureşti – Alexandria – Craiova – Calafat, cu extindere spre Drobeta Turnu Severin – Lugoj, pentru joncţiunea cu Autostrada A1 pe traseul Lugoj – Timişoara – Arad – Nădlac. Cu excepţia a …11 km inauguraţi între Balinţ şi Lugoj, despre A6 nu s-a mai spus nimic.

 

Adaugati comentariu