BCR Cercetare: Consumul privat va rămâne principalul catalizator al creşterii economice. Inflaţia se va reaprinde

Consumul privat va rămâne principalul catalizator al creşterii economice, fiind antrenat de politica salarială expansionistă în sectorul public care se va produce pe fondul unei relaxări fiscale, se arată într-o analiză a Departamentului de Cercetare al BCR.
RCA

Potrivit analiştilor BCR Cercetare, puterea de cumpărare consolidată va reaprinde inflaţia, iar aceasta se va observa în a doua jumătate a anului.

dumitru-dulgheru-bcr-floteautoNe aşteptăm ca inflaţia să urce spre 1% la finalul acestui an şi vedem şanse destul de mari ca aceasta să-şi continue ascensiunea la peste 1% în primul trimestru din anul 2017. În aceste condiţii, banca centrală poate decide creşterea dobânzii cheie în ultimul trimestru din acest an, aceasta mai ales în condiţiile în care guvernele – indiferent de culoarea lor politică – prezintă o preferinţă clară pentru majorarea salariilor şi cheltuielile de natură socială, ambele catalizatori ai consumului privat”, explică Dumitru Dulgheru, analist senior.

Deşi banca centrală ar putea ridica dobânda de politică monetară în ultima partea a anului 2016, acesta nu exclude posibilitatea reducerii rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei.

În opinia sa, finanţele publice vor fi fără doar şi poate afectate de relaxarea fiscală de amploare, precum şi de o serie de creşteri ale sumelor plătite de la buget (salarii, reinstaurarea pensiilor speciale, alte beneficii sociale). „Aceasta va conduce la o umflare atât a deficitului bugetar nominal, cât şi structural la un nivel de 3% din PIB, poate chiar şi mai mare, în funcţie de largheţea de care va da dovadă guvernul într-un an electoral”, spune Dumitru Dulgheru.

Potrivit analizei, Guvernul ar putea apela din când în când pe parcursul anului la rezerva de lichiditate pe care o are la dispoziţie, dar „credem totuşi că nu o va risipi, mai ales că în perioada 2017-2019 România va trebui să ramburseze Uniunii Europene aproape 4 miliarde de euro din creditul stand-by luat pentru perioada 2009-2011”, adaugă senior analistul BCR Cercetare.

În aceste condiţii, acesta este de părere că excesul de lichiditate va începe să se reducă la un moment dat în cursul anului, iar banca centrală ar putea decide să micşoreze presiunea recurgând la scăderea rezervei minime obligatorii la lei.

Banca Naţională a menţinut, în şedinţa de joi, 7 ianuarie 2016, dobânda de politică monetară la 1,75%, însă a redus cota de constituire a rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută la 12% de la 14%.

Rezervele minime la pasivele în lei au rămas nemodificate la 8%.

 

 

Adaugati comentariu