Șoferii care conduc în vacanță în afara țării se interesează de obicei de limitele de viteză, de taxele de drum sau de tarifele de parcare din țările pe care intenționează să le viziteze. În schimb, foarte puțini acordă atenție diferențelor de etichetă rutieră.
Șoferii de peste hotare urmează deseori reguli rutiere nescrise ca să se avertizeze unul pe altul asupra diverselor pericole, să-și exprime recunoștința, să-și ceară scuze sau să-și afirme dreptul de trecere. Deși majoritatea acestor reguli rutiere pot părea universale, semnificația unora dintre ele variază de la o țară la alta.
România are propria cultură a șofatului, una plină de contraste. Claxonul se folosește mult mai rar în Transilvania față de București, în timp ce flagelul mașinilor parcate de ”bizoni” este răspândit în sudul și estul țării – vehicule care blochează trotuarele, lăsate pe carosabil sau în cazuri extreme, chiar în intersecții. Cu așa o diversitate de comportament la volan, ne-am întrebat, ce se întâmplă când șoferii români pleacă în străinătate pentru a-și petrece vacanța de vară?
Un studiu realizat de carVertical, o companie IT de date, a arătat că 47% dintre șoferi identifică lipsa de înțelegere a regulilor nescrise locale ca un factor care ar putea crea situații periculoase pe șosea, în timp ce 33% dintre aceștia spun că această problemă poate duce uneori la situații riscante. Doar 10,9% consideră că necunoașterea normelor de comportament locale nu reprezintă un pericol, iar 8,5% nu sunt siguri. Așadar, cum diferă bunele practici și cultura de șofat în Europa și ce ar trebui să știi înainte de a pleca într-o călătorie?
Același semnal poate însemna lucruri diferite în țări diferite
Deși șoferii din Europa comunică pe șosea folosind faza lungă, luminile de avarie, gesticulând cu mâinile și claxonând, semnificația acestor lucruri variază uneori în funcție de locul în care te afli. Același semnal poate fi considerat un gest politicos într-o țară și unul agresiv în alta.
În România, de exemplu, când dai ”flash-uri” cu farurile, poți comunica extrem de multe lucruri. Românii se folosesc de faruri pentru a-i avertiza pe alții (de ex că urmează un filtru de poliție sau un radar mobil) sau pentru a cere cuiva să mute mașina și să le facă loc să treacă. Tot cu ”flash-uri” se salută colegii de breaslă sau cunoscuții între ei (de ex dacă doi șoferi de camion sau de taxi care lucrează la aceeași companie se intersectează). În același timp, aprinderea fazei lungi pentru o durată mai mare de timp, într-un mod agresiv, poate servi drept substitut pentru o înjurătură îndreptată către un șofer care tocmai ți-a tăiat calea într-un mod grosolan.
Această interpretare nu se găsește în Regatul Unit, unde ”flash-urile” cu faza lungă reprezintă aproape exclusiv un gest de curtoazie și cooperare. În Finlanda, același semnal capătă o semnificație rar întâlnită în alte părți ale Europei – în Laponia, dacă o mașină care vine din sens opus își aprinde și stinge succesiv faza lungă, înseamnă mai mereu un singur lucru: atenție, sunt reni pe șosea.
Un alt semnal comun în Europa este claxonatul, care este în general rezervat pericolului imediat. În multe țări, claxonul este folosit și atunci când șoferii nu mai au răbdare, ca un semnal sonor puternic menit să îndemne un alt șofer să pornească. În schimb, în zonele rurale din Croația, România și Franța, un scurt „bip-bip” poate însemna pur și simplu „salut, vecine!”. În Spania, oamenii claxonează când își recunosc prietenii sau membrii familiei în timp ce conduc.
În Franța și în Portugalia, este perfect normal să claxonezi când ajungi la casa unui prieten în loc să suni la ușă.
În România, claxonul este folosit uneori într-un mod complet aparte – când doi șoferi coboară din mașini în timp ce se ceartă și o altercație fizică este posibilă, șoferii din jur încep să claxoneze pentru a crea presiune socială menită să îi oblige pe cei care se ceartă să se întoarcă în mașini. De cele mai multe ori, chiar funcționează.
Semnale pe care orice șofer european le va înțelege
Deși de multe ori aceleași gesturi sau semnale sunt interpretate pe șosea diferit de la o țară la alta, există și reguli universale. De exemplu, luminile de avarie sunt folosite pentru a exprima recunoștință între șoferi în Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România, Croația și alte țări din Europa Centrală și de Est.
Este interesant de menționat că gesturile făcute cu mâinile au consecințe diferite de la un loc la altul. În timp ce ridicarea mâinii este un semn universal de mulțumire în întreaga Europă, în Germania, arătarea degetului mijlociu unui alt șofer poate avea consecințe legale – dacă acest gest este raportat, poate atrage o amendă din partea autorităților.
Claxonul nu este rezervat întotdeauna doar pentru avertizarea celorlați șoferi asupra unor pericole sau pentru exprimarea frustrării. O coloană decorată de mașini care traversează un oraș și care claxonează puternic și îndelungat înseamnă un singur lucru – o nuntă! Acest comportament este universal acceptat și nu este considerat agresiv în Republica Cehă, Slovacia, Serbia, Ungaria, Polonia, România, Lituania și Letonia. Totuși, în Serbia, dacă te alături cu mașina unei astfel de procesiuni de nuntă, se spune că vei atrage ghinion.
În Italia, Spania, Portugalia și România, claxonul este adesea folosit pentru a exprima bucurie și sprijin după evenimente sportive majore sau în timpul demonstrațiilor publice.
„Aprinderea intermitentă a fazei lungi este cea mai universală și utilizată metodă de avertizare «silențioasă» asupra patrulelor poliției, radarelor, accidentelor sau obstacolelor de pe șosea. Metoda este utilizată la scară largă în aproape toată Europa. Totuși, în Italia, un astfel de avertisment despre prezența poliției este strict interzis prin lege”, spune Matas Buzelis, expert în piața auto din cadrul carVertical.
Chiar dacă sunt familiarizați cu comportamentul local al șoferilor, șoferii sunt mai puțin încrezători în străinătate
Sondajul carVertical arată că șoferii înțeleg bine regulile de conduită la volan din țara lor de origine – 60% dintre respondenți au declarat că știu normele locale de comportament. Totuși, încrederea în aceste cunoștințe scade atunci când călătorești în străinătate. Deși este foarte rar ca șoferii să fie complet debusolați de obiceiurile din alte țări, aproximativ două treimi dintre șoferi spun că întâlnesc cel puțin ocazional obiceiuri de condus nefamiliare.
Acest lucru confirmă faptul că oricine dorește să călătorească fără stres în timpul vacanțelor și să evite situațiile neplăcute pe șosea ar trebui să ia în considerare nu doar taxele pentru autostrăzi, ci și obiceiurile de conducere ale șoferilor din țara respectivă. Este la fel de important să știți și cum sunt interpretate legile local.
„Din cauza amenzilor mici și a toleranțelor aparatelor de radar, există o «normă» nescrisă în Belgia, Republica Cehă, Slovacia, Lituania și Letonia de a conduce cu puțin peste limita maximă de viteză. În Scandinavia, însă, chiar și o mică încălcare a regulilor de viteză atrage o amendă usturătoare. Din neatenție, de multe ori șoferii din străinătate care au condus în această regiune primesc mai târziu câte o scrisoare de la forțele de ordine, cu amenzi ridicate”, explică Buzelis.
Cutumele locale de condus depășesc regulile de circulație
Cultura șoferilor locali este modelată nu doar de reguli sau semnale, ci și de credințe și mici ritualuri. În Italia, Cehia și Croația, unii șoferi încă mai cred că o pisică neagră care traversează drumul aduce ghinion, în timp ce în România, Serbia și Portugalia, simbolurile religioase precum rozariile, crucile sau icoanele sunt păstrate în mașini pentru protecție.
În alte părți, obiceiurile locale fac pur și simplu parte din viața șoferilor de zi cu zi. Autocolantul cu frunză de arțar din Lituania le cere celorlalți să aibă răbdare cu șoferii începători, șoferii britanici sunt cunoscuți pentru faptul că dau nume mașinilor, iar pasagerii cehi și slovaci încă joacă jocul denumit „mașina galbenă”. În Italia, se întâmplă ca unii șoferi să evite să călătorească sau să cumpere o mașină nouă marțea și vinerea, în timp ce în Spania și în Regatul Unit unii șoferi își țin respirația când trec printr-un tunel sau pe lângă un cimitir pentru a evita ghinionul.
Este la fel de important să înveți obiceiurile locale de condus precum este să verifici care sunt limitele de viteză și să te asiguri că ai vignetă valabilă. Toate fac călătoria să fie mai plăcută și mai lipsită de stres.
CITEȘTE ȘI:
Bornă istorică pentru Chery International: 20 de milioane de vehicule vândute la nivel global
Comentați?