În ultimele luni, pe fondul retragerii Marii Britanii din UE, dar şi al incapacităţii autorităţilor de a rezolva problema siguranţei rutiere, tot mai multe voci încercă să acrediteze ideea că inmatricularea maşinilor cu volanul pe partea dreapta ar trebui interzisă. Atât Registrul Auto Român, cât şi un grup de parlamentari PSD au iniţiat discuţii sau proiecte în acest sens.
Din punctul de vedere al Comisiei Europene, însă, interzicerea înmatriculării autoturismelor cu volanul pe partea dreaptă încalcă legislaţia comunitară.
De altfel, CE a trimis o scrisoare de punere în întârziere Letoniei în privinţa interzicerii înmatriculării autoturismelor cu volanul pe partea dreaptă.
Reamintim ca, in afara de Marea Britanie, in Uniunea Europeana se mai circula pe partea stanga in Cipru, Irlanda si Malta.
Comisia consideră că o astfel de interdicţie încalcă normele UE privind omologarea de tip a autovehiculelor (Directiva 2007/46/CE) şi principiul liberei circulaţii a mărfurilor (articolele 34-36 din TFUE).
În plus, în 2014, Curtea de Justiţie s-a pronunţat deja pe această temă în ceea ce priveşte alte state membre (Polonia, în cauza nr. C-639/11, şi Lituania, în cauza nr. C-61/12) şi a statuat că există şi alte măsuri mai puţin restrictive de a asigura siguranţa rutieră.
Comisia consideră că Letonia ar trebui să îşi modifice legislaţia în urma hotărârilor Curţii.
Letonia are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să adreseze autorităţilor letone un aviz motivat.
Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de investigare.
Procedura de infringement este declanşată de către Comisie împotriva statelor ce nu îşi respectă obligaţiile comunitare. Declanşarea acesteia poate fi provocată în trei cazuri:
a) Omiterea notificării actelor normative naţionale care transpun şi implementează directivele – statele membre au obligaţia de a notifica legislaţia de transpunere şi pe cea care asigură implementarea;
b) Neconformarea legislaţiei naţionale la cerinţele normelor comunitare – aceasta înseamnă că legislaţia internă trebuie să se afle în deplină concordanţă cu cerinţele Uniunii;
c) Aplicarea necorespunzătoare a actelor normative comunitare – statele membre au, de asemenea, obligaţia de a asigura aplicarea dispoziţiilor comunitare.
În prima etapă a declanşării procedurii, Comisia redactează o “scrisoare de punere în întârziere“ pe care o transmite statului respectiv şi în care sunt precizate încălcările legislaţiei comunitare.
Următoarea etapă o reprezintă “Avizul motivat”, adică ultima avertizare a Comisiei înaintea sesizării Curţii de Justiţie a UE, avertizare ce vine în lipsa observaţiilor statului membru sau în cazul în care acestea sunt considerate nesatisfăcătoare.
Comentați?