Chiar dacă plăţile în numerar reprezintă cea mai veche formă de circulaţie a banilor, plata cu cardul este o variantă non-cash din ce în ce mai folosită în practică.
Ca să identifice ponderea celor două categorii de plată în comportamentul de consum: cash sau non-cash, EY România a realizat o cercetare în perioada 31 martie – 5 mai, pe un eşantion de 280 de persoane, cu vârsta între 20 şi 35 de ani.
Astfel, studiul Experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, arată că în România femeile au o mai mare deschidere la utilizarea cardului ca modalitate de plată în timp ce bărbaţii preferă cash-ul. Studiul a fost structurat pe etapele paşilor de cumpărare a 5 tipuri de produse şi 4 tipuri de servicii din care am extras datele relevante pentru modalitatea de plată şi experienţa post-cumpărare.
Vă prezentăm succint în continuare principalele aspecte identificate:
- În ce priveşte achiziţionarea serviciilor, femeile preferă ca modalitate de cumpărare: 79% în magazin, 7% online şi 14% ambele; în timp ce bărbaţii preferă ca modalitate de cumpărare 70% în magazin, 8% online şi 22% ambele.
- Cumpărarea produselor este preferată de femei în varianta: 68% în magazin, 6% online şi 22% ambele; în timp ce bărbaţii optează pentru modalitatea de cumpărare în magazin 63%, online 7% şi ambele 30%.
- Atât femeile (85%) cât şi bărbaţii (82%) preferă să facă împrumuturi bancare în sucursală. Femeile preferă să cumpere produse alimentare (87%) în magazin şi asigurări (81%) în agenţie, în timp ce bărbaţii preferă şi ei să cumpere serviciile medicale (77%) şi automobile (76%) de la sursă.
- Deşi mici ca pondere, valorile înregistrate la cumpărarea în mediul online pentru principalele categorii de produse/servicii sunt: telefonia mobilă/servicii internet -13% femei şi 20% bărbaţi, electronice şi electrocasnice – 7% femei şi 10% bărbaţi.
Modalităţi de plată
Cash – în funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată cash-ul pentru: produse alimentare (69%), îmbrăcăminte (68%) şi electronice şi electrocasnice (52%). În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cash pentru: serviciile medicale (73%), telefonia mobilă/serviciile de internet (57%) şi poliţele de asigurare (55%).
În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cash sunt: produsele alimentare (69%), îmbrăcăminte (67%) şi electronice şi electrocasnice (64%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cash pentru: servicii medicale (79%), telefonie mobilă/servicii de internet (75%) şi asigurări (63%).
Card – în funcţie de categoria produselor, femeile preferă ca modalitate de plată card-ul pentru: electronice şi electrocasnice (39%), automobile (30%) şi îmbrăcăminte. În funcţie de categoria serviciilor, femeile plătesc cu cardul pentru: împrumuturile bancare (35%), asigurări (33%) şi servicii medicale (22%).
În cazul bărbaţilor, pentru categoria produselor analizate, în topul preferinţelor pentru plata cu cardul sunt: electronicele şi electrocasnicele (30%), îmbrăcăminte (29%) şi produse alimentare (26%). În funcţie de categoria serviciilor, bărbaţii plătesc cel mai mult cu cardul pentru: împrumuturi bancare (33%), asigurări (25%) şi telefonie mobilă/servicii internet (21%).
Caracteristicile pentru care ar plăti în plus
În funcţie de categoria produselor, 21% dintre femei ar plăti în plus pentru disponibilitate imediată, iar 15% pentru caracteristici inovatoare în timp ce 19% dintre bărbaţi ar plăti în plus pentru disponibilitate imediată, iar 18% pentru caracteristici inovatoare.
În ceea ce priveşte categoria serviciilor, 34% dintre femei sunt dispuse să plătească în plus pentru disponibilitate imediată iar 18% pentru servicii premium, în timp ce 27% dintre bărbaţi sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitate imediată, iar 17% pentru servicii premium şi 16% pentru personalizare.
Caracteristica principală în funcţie de categoriile de produse/servicii analizate pentru care sunt dispuse femeile să plătească în plus este disponibilitatea imediată pentru serviciile medicale 43%, împrumuturi bancare 36%, comparativ cu bărbaţii care sunt dispuşi să plătească în plus pentru disponibilitatea imediată la achiziţia de servicii medicale 33% şi 27% pentru împrumuturi bancare şi asigurări.
Experienţa post-cumpărare
Pentru femei, experienţa personală bună şi foarte bună de cumpărare cu furnizorii produselor şi serviciilor analizate înregistrează cele mai mari procente pentru îmbrăcăminte 53% şi produse alimentare şi servicii medicale câte 48%, în timp ce pentru bărbaţi acelaşi tip de experienţă este asociată furnizorilor de îmbrăcăminte 56%, automobile 54% şi, la egalitate, telefonie mobilă/servicii de internet, produse alimentare şi electronice şi electrocasnice 52%.
Din perspectiva serviciilor achiziţionate, cele mai importante aspecte referitoare la experienţa post-cumpărare pentru servicii sunt: asistenţa client pentru 29% dintre femei şi 34% dintre bărbaţi, urmată de asistenţa în garanţie pentru 28% dintre femei şi 21% dintre bărbaţi.
În timp ce din perspectiva experienţei post-cumpărare a produselor distribuţia procentuală pe genuri arată că, pentru 31% dintre femei şi 30% dintre bărbaţi, asistenţa în garanţie este un aspect important urmat de asistenţa client pentru 25% dintre femei şi 28% dintre bărbaţi. Asistenţa client este importantă pentru 34% şi 33% dintre femei la achiziţionarea de asigurări şi servicii medicale şi pentru 45% şi 37% dintre bărbaţi la achiziţia de împrumuturi bancare şi îmbrăcăminte.
Concluzie
Chiar daca percepţia majoritară despre comportamentul de consum global al românilor este corelată cu nivelul veniturilor, se poate sonda mai departe pentru identificarea caracteristicilor specifice la cumpărare şi în funcţie de modalitatea de plată. Dacă femeile sunt mai deschise la modalitate de plată cu cardul atât pentru produse cât şi pentru servicii, bărbaţii preferă mai degrabă cash-ul. Pe de alta parte, cu toate că în România, plata cu cardul înregistrează valori scăzute comparativ cu zona Euro, valorile arată o tendinţă de creştere a felului în care sunt operate plăţile cu cardul.
Comentați?