Profituri în scădere pentru cărăuşi

În lipsa profiturilor suficiente, investiţiile companiilor româneşti din transporturile rutiere de mărfuri sunt în continuare finanţate prin plata tardivă a furnizorilor.

Companiile din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri au generat în 2015 o cifră de afaceri totală de 34,28 miliarde de lei, în creştere cu 13% comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, profiturile a 41% din numărul firmelor s-a deteriorat, iar 12% dintre acestea au intrat pe piedere, se arată într-o analiză realizată de Coface România. În document se remarcă faptul că mare parte din avansul veniturilor este generat de companiile deja existente pe piaţă. Totusi, 38% din firmele din sector au raportat, în 2015, venituri în scădere. Analiza a luat în calcul 31.363 de companii care au depus declaraţii financiare în 2015.

Investiţiile în retehnologizare reprezintă 39% din totalul activelor, semnificativ peste dinamica uzurii acestora pentru al patrulea an consecutiv, impactul fiind uşor vizibil prin prisma unei creşteri sensibile a profitabilităţii consolidate. În funcţie de distribuţia cifrei de afaceri, autorii studiului subliniază că aproximativ 24% dintre companiile care au depus declaraţiile pentru anul 2015 nu au desfăşurat în realitate nicio activitate, iar 1.249 de companii din acest sector au avut o cifră de afaceri anuală mai mare de un milion de euro. Acest segment al firmelor reprezintă doar 4% din total, însă a generat aproape 64% dintre veniturile înregistrate la nivelul întregului sector.

Evoluţia profiturilor

În ceea ce priveşte modul în care au evoluat profiturile companiilor din transporturile rutiere de marfă, studiul Coface relevă că profitului net consolidat la nivel sectorial pentru 2015 a avansat cu 4,5%, ritmul de creştere fiind mai mare faţă de nivelul din anii anteriori, respectiv 1,5% în 2014 şi 0,5% în 2013, iar marja operaţională a crescut de la nivelul din 2012, de 0,5%, la 6,2%, în 2015.

De asemenea, 41% dintre companiile care activează în acest sector au raportat o deteriorare a profitului net în 2015, comparativ cu anul anterior, când aproximativ 12% dintre acestea au trecut din profit în pierdere.

„Analiza sectorului transporturilor reconfirmă ceea ce Coface a subliniat în mod repetat: o evoluţie relativ bună, însă care nu este suficientă pentru a îmbunătăţi semnificativ structura companiilor şi a le asigura sustenabilitatea. În continuare, vedem dezechilibre perpetuate prin utilizarea resurselor pe termen scurt pentru investiţii şi achiziţii de active, ceea ce face ca aceste companii să fie expuse unor şocuri în asigurarea lichidităţilor. Viteza cu care se succed ciclurile economice obligă companiile să fie mult mai realiste în abordarea strategiei financiare, riscând să fie prinse în ofsaid dacă nu îşi gestionează coerent resursele”, a menţionat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

Potrivit analizei, creşterea ponderii companiilor care trec de la profit pe pierdere se înregistrează pe fondul datoriilor foarte mari contractate de firmele autohtone, acestea înregistrând un grad de îndatorare total de 76%. Companiile din România care activează în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri au avut un nivel ridicat al investiţiilor în activele fixe şi terenuri, ponderea acestora în totalul activelor fixe fiind de 39%, superioară amortizării. Această situaţie este confirmată de datele Institutului Naţional de Statistică referitoare la înmatriculările noi de vehicule comerciale.

Investiţiile în retehnologizare reprezintă 39% din totalul activelor, semnificativ peste dinamica uzurii acestora pentru al patrulea an consecutiv, impactul fiind uşor vizibil prin prisma unei creşteri sensibile a profitabilităţii consolidate.

Cum se finanţeazăt companiile

Specialiştii Coface atrag atenţia că modalitatea de finanţare a investiţiilor realizate de companiile autohtone nu este sustenabilă. Ponderea datoriilor pe termen scurt în total capitaluri împrumutate s-a menţinut la peste 65%, durata medie de colectare a creanţelor a scăzut la 88 de zile, situaţia de lichiditate îmbunătăţindu-se doar marginal, în timp ce rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt, prin trezoreria netă, a crescut până la 20%.
În orice caz, sursa de conservare a lichidităţii nu este una sustenabilă pe termen lung, în condiţiile în care furnizorii sunt plătiţi mai târziu. Excedentul de lichiditate este utilizat într-o destinaţie clasică, spre investiţii pe termen lung, în activele fixe (maşini pentru transport), atât în 2014, cât şi în 2015, dar în defavoarea creditorilor. În cazul furnizorilor, valoarea zilelor de plată a datoriilor este ridicată, combinată cu un ciclu negativ de conversie a banilor, iar în ceea ce priveşte băncile, îndatorarea este în uşoară scădere, la 76%.

În România, durata medie de plata a datoriilor pe termen scurt a scăzut în 2015 comparativ cu 2012, până la 112 zile (de la 132 de zile), în condiţiile în care durata cumulată de rotaţie a creanţelor şi stocurilor (ciclul operaţional) a scăzut cu 9 zile, raportat la 2012. Practic, reducerea duratei de plată a datoriilor pe termen scurt (scădere de 20 zile) cu 11 zile peste scăderea stocurilor şi a creantelor (scădere de 9 zile), a încurajat companiile din sectorul analizat să finanţeze investiţii importante pe termen lung (peste nivelul amortizării).

„Anul 2015 a adus sectorului autohton al transportului de mărfuri o îmbunatăţire a termenelor de plată către furnizori şi o scădere a ciclului de conversie a banilor, fapt ce denotă o disciplinare a companiilor şi o îmbunatăţire a indicatorilor de bilanţ. În pofida acestui fapt, durata medie de plata a furnizorilor rămane cu 16 zile mai lentă decât durata ciclului operaţional. Pe de altă parte, o treime dintre companiile din sector nu obţin profit din activitatea de bază, ceea ce, pe termen lung, poate să însemne ieşirea lor de pe piaţă, nefiind capabile să se susţină singure. În plus, companiile şi-au reînnoit flotele prin investiţii în active fixe reflectate în înmatriculările de vehicule noi. Aparent, acest fapt le poate face mai competitive şi mai flexibile în raport cu alţi competitori, deşi nu trebuie neglijat faptul că gradul de îndatorare ridicat, având o orientare a datoriilor pe termen scurt, indică o finanţare a activelor pe termen lung prin surse pe termen scurt, situaţie nesustenabilă”, a explicat Alexandru Fotia, analist economic, Coface Romania.

Infrastructura, nicio îmbunătăţire

Analiştii Coface consideră că o altă problemă care afectează activitatea din transporturile rutiere de marfă este faptul că infrastructura nu a înregistrat nicio îmbunătăţire în perioada 2013 – 2015.
La rândul său, Nicoleta Mărunţelu, analist economic la Coface România, punctează că infrastructura din România, caracterizată prin investiţii insuficiente şi printr-o stare precară a drumurilor, continuă mai mult să îngreuneze activitatea transportatorilor în loc să contribuie la dezvoltarea ei.
„În 2015, se observă un trend pozitiv ai indicatorilor la nivel consolidat pentru transporturile de mărfuri din România. Cu toate acestea, echilibrul este unul fragil, iar îmbunătăţirile nu pot susţine companiile în faţa şocurilor venite din interior – lichiditate insuficientă, dependenţă faţă de recuperarea creanţelor, respectiv din exterior – noi poveri fiscale, creşteri de preţuri la carburanţi, preţuri RCA instabile. În ceea ce priveşte riscul, doar 2 din 10 companii analizate de Coface pe parcursul anului 2016 sunt încadrate într-un risc scăzut de a intra în insolvenţă”, a arătat Nicoleta Mărunţelu.

Un sector de IMM-uri

În România, principala modalitate de transport terestru a mărfurilor, ce însumează 70,8% din totalul volumelor, este transportul rutier, un sector dominat de concurenţa preţurilor. Aproximativ 91% dintre companii au între 1 şi 10 angajaţi, 8% – între 10 şi 50 de angajaţi şi doar 1% numără peste 50 de angajaţi. În ultimii cinci ani, numărul firmelor active a crescut cu aproximativ 10%, în timp ce gradul de ocupare a forţei de muncă a avansat cu 33%.

Transportul rutier de mărfuri este a doua modalitate de transport utilizată pentru import şi export, după cel maritim, dar în comparatie cu alte ţări din UE, România operează volume mici de trafic internaţional, doar aproximativ 13% din volumul de mărfuri transportate rutier fiind reprezentat de transportul internaţional. Pe de altă parte, transportul de tranzit este foarte scăzut în lipsa unei infrastructuri eficiente, volumele fiind deosebit de mici în comparatie cu alte ţări din regiune, precum Ungaria, Polonia şi Cehia.

(Articol publicat în revista Flote Auto, septembrie 2017)