Comisia Europeană (CE) a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care îi cere să transmită observaţiile cu privire la normele sale naţionale referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.
Normele naţionale actuale impun o obligaţie de notificare prealabilă a oricărei intenţii de modificare a primelor, precum şi o serie de limitări ale modalităţilor de calculare a primelor de către asigurători.
Comisia consideră că aceste obligaţii contravin dispoziţiilor articolelor 21 şi 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudenţa Curţii referitoare la principiul libertăţii tarifare.
Legislaţia naţională menţionată cuprinde, de asemenea, dispoziţii care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliţă valabilă doar pe teritoriul României şi să stabilească cuantumul primei
ţinând seama de riscurile asociate.
În opinia Comisiei, aceste dispoziţii contravin articolului 14 din Directiva
privind asigurarea auto, care impune ca poliţele de asigurare de răspundere
civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii Europene pe baza unei
prime de asigurare unice.
În cazul în care România nu acţionează în următoarele două luni, CE îi
poate trimite un aviz motivat cu privire la această chestiune.
Procedura de infringement este declanşată de către Comisie împotriva
statelor ce nu îşi respectă obligaţiile comunitare. Declanşarea acesteia poate
fi provocată în trei cazuri:
a) Omiterea notificării actelor normative naţionale care transpun şi
implementează directivele – statele membre au obligaţia de a notifica
legislaţia de transpunere şi pe cea care asigură implementarea;
b) Neconformarea legislaţiei naţionale la cerinţele normelor comunitare –
aceasta înseamnă că legislaţia internă trebuie să se afle în deplină
concordanţă cu cerinţele Uniunii;
c) Aplicarea necorespunzătoare a actelor normative comunitare – statele
membre au, de asemenea, obligaţia de a asigura aplicarea dispoziţiilor
comunitare.
În prima etapă a declanşării procedurii, Comisia redactează o “scrisoare de
punere în întârziere“ pe care o transmite statului respectiv şi în care sunt
precizate încălcările legislaţiei comunitare.
Următoarea etapă o reprezintă “Avizul motivat”, adică ultima avertizare a
Comisiei înaintea sesizării Curţii de Justiţie a UE, avertizare ce vine în lipsa
observaţiilor statului membru sau în cazul în care acestea sunt considerate
nesatisfăcătoare.
Comentați?