Comisia Europeană a prezentat viziunea, obiectivele şi căile pentru a asigura o transformare digitală reuşită a Europei până în 2030, acest lucru fiind esenţial şi pentru realizarea tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere climatic, circulară şi rezilientă.
Ambiţia UE este să fie suverană din punct de vedere digital într-o lume deschisă şi interconectată şi să aplice politici digitale care să permită cetăţenilor şi întreprinderilor să beneficieze de un viitor digital sustenabil şi mai prosper, care pune oamenii pe primul plan. Pentru aceasta este nevoie, printre altele, de abordarea vulnerabilităţilor şi a dependenţelor, precum şi de accelerarea investiţiilor.
Comunicarea vine în urma apelului preşedintei Ursula von der Leyen de a transforma următorii ani în “deceniul digital” al Europei, răspunde apelului lansat de Consiliul European privind prezentarea unei o “busole pentru dimensiunea digitală” şi se bazează pe Strategia digitală alansată de Comisia Europeană din februarie 2020.
Astfel, comunicarea propune să se stabilească un set de principii digitale, să se lanseze rapid proiecte multinaţionale importante şi să se pregătească o propunere legislativă care să prevadă un cadru de guvernanţă solid pentru a monitoriza progresele înregistrate – Busola pentru dimensiunea digitală.
Comisia Europeană propune o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambiţiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziţii concrete. Acestea se axează pe patru elemente esenţiale: cetăţeni cu competenţe digitale şi profesionişti cu înaltă calificare în domeniul digital: până în 2030, cel puţin 80% dintre adulţi ar trebui să aibă competenţe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialişti angajaţi în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi.
Al doilea element – infrastructuri digitale securizate, performante şi sustenabile – până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiţilor, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producţia de semiconductori de ultimă generaţie şi sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20% din producţia mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10.000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic.
Al treilea element, transformarea digitală a întreprinderilor, presupune că, până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data şi inteligenţa artificială, peste 90% dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puţin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze.
Al patrulea element: digitalizarea serviciilor publice vizează ca, până în 2030, toate serviciile publice esenţiale ar trebui să fie disponibile online, toţi cetăţenii să aibă acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80% dintre cetăţeni ar trebui să utilizeze o soluţie de identificare electronică.
Busola stabileşte o structură de guvernanţă solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European şi cu Consiliul.
Pentru a se remedia mai bine deficienţele capacităţilor critice ale UE, Comisia Europeană va facilita lansarea rapidă a unor proiecte multinaţionale, combinând investiţii din bugetul UE, din partea statelor membre şi din partea industriei, pe baza Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi a altor fonduri ale UE. În planurile lor de redresare şi rezilienţă, statele membre se angajează să aloce cel puţin 20% din fonduri priorităţii digitale. Posibilele proiecte multinaţionale ar putea include o infrastructură de prelucrare a datelor interconectată la nivel paneuropean, proiectarea şi implementarea următoarei generaţii de procesoare fiabile cu consum redus de energie sau conectarea administraţiilor publice.
Drepturile şi valorile UE se află în centrul abordării europene a domeniului digital, centrată pe factorul uman, iar aceste drepturi şi valori ar trebui să se reflecte pe deplin în spaţiul online, la fel ca în lumea reală. Din acest motiv, Comisia propune dezvoltarea unui cadru de principii digitale, cum ar fi accesul la conectivitate de înaltă calitate, la competenţe digitale suficiente, la servicii publice, la servicii online echitabile şi nediscriminatorii şi, în general, asigurarea faptului că drepturile care se aplică offline pot fi exercitate pe deplin şi online.
Potrivit documentului lansat de Comisia Europeană, aceste principii ar urma să fie discutate în cadrul unei ample dezbateri la nivelul întregii societăţi şi ar putea fi consacrate într-o declaraţie solemnă, interinstituţională, formulată de Parlamentul European, Consiliu şi Comisie. Aceasta ar urma să se bazeze pe Pilonul european al drepturilor sociale, completându-l. În fine, Comisia propune ca, în cadrul unui sondaj Eurobarometru anual, să se monitorizeze dacă europenii consideră că drepturile lor digitale sunt respectate.
Transformarea digitală dă naştere la provocări globale. UE va depune eforturi pentru a-şi promova agenda digitală pozitivă şi centrată pe factorul uman în cadrul organizaţiilor internaţionale şi prin intermediul unor parteneriate digitale internaţionale solide. Combinarea investiţiilor interne ale UE cu fondurile semnificative disponibile în cadrul noilor instrumente de cooperare externă va permite UE să colaboreze cu parteneri din întreaga lume în vederea atingerii obiectivelor globale comune, se spune în comunicat. Comisia a propus deja înfiinţarea unui nou Consiliu pentru comerţ şi tehnologie UE-SUA.
Comunicarea subliniază importanţa investiţiilor în îmbunătăţirea conectivităţii cu partenerii externi ai UE, de exemplu prin crearea unui Fond pentru conectivitate digitală, susţine CE.
“Europa are ocazia unică de a se reconstrui mai bine. Prin intermediul noului buget multianual şi al Mecanismului de redresare şi rezilienţă, am mobilizat resurse fără precedent pentru investiţii în tranziţia digitală. Pandemia a arătat cât de importante sunt tehnologiile şi competenţele digitale pentru muncă, studii şi comunicare, dar a revelat şi aspectele care trebuie îmbunătăţite. Acum trebuie să facem din acest deceniu deceniul digital al Europei, astfel încât toţi cetăţenii şi toate întreprinderile să poată avea acces la cele mai bune condiţii pe care le poate oferi lumea digitală. Busola pentru dimensiunea digitală propusă astăzi ne oferă o imagine clară a modului în care putem realiza acest lucru”, a afirmat preşedintele CE, Ursula von der Leyen.
La rândul său, vicepreşedintele executiv pentru “o Europă pregătită pentru era digitală”, Margrethe Vestager, a declarat: “Propunerea de astăzi marchează începutul unui proces incluziv. Împreună cu Parlamentul European, cu statele membre şi cu alte părţi interesate, vom depune eforturi pentru ca Europa să devină partenerul prosper, încrezător şi deschis la care aspirăm, asigurându-ne că toţi beneficiem pe deplin de bunăstarea oferită de o societate digitală incluzivă”.
Tehnologiile digitale au avut un rol esenţial în menţinerea vieţii economice şi sociale pe tot parcursul crizei provocate de coronavirus. Acestea vor fi factorul principal de diferenţiere pentru o tranziţie reuşită către o economie şi o societate sustenabile în perioada de după pandemie. Întreprinderile şi cetăţenii europeni pot beneficia de mai multe oportunităţi digitale, care să favorizeze rezilienţa şi să atenueze dependenţele la toate nivelurile, de la sectoarele industriale la tehnologiile individuale. Abordarea europeană a transformării digitale este, de asemenea, un factor-cheie care stă la baza influenţei mondiale a UE.
CITEȘTE ȘI:
Criteriile anunțate de Grecia pentru turiștii așteptați în sezonul estival
Comentați?