Poate modul în care schimbi vitezele să influențeze și funcționarea creierului? Un grup de cercetători japonezi este de părere că da.
Conducerea unui autoturism cu transmisie manuală permite o activitate mentală mai intensă din partea șoferului decât cea a unei mașini automate, ceea ce ar putea ajuta la menținerea unor abilități cognitive pe termen lung, potrivit unui studiu coordonat de profesorul Ryuta Kawashima de la Universitatea Tohoku (Sendai, Japonia), unul dintre cei mai renumiți neurocercetători din Japonia.
Numele profesorului Ryuta Kawashima este legat și de celebra serie de jocuri Brain Age de la Nintendo, care se bazează pe antrenarea creierului prin diverse exerciții mentale.
Conform echipei de cercetare, condusul cu o cutie manuală activează cortexul prefrontal, acea parte a creierului responsabilă cu planificarea, concentrarea, memoria și luarea deciziilor. Motivul este simplu: șoferul trebuie să coordoneze în permanență mișcările mâinilor și ale picioarelor, să monitorizeze traficul, să selecteze treapta de viteză adecvată și să adapteze viteza și turația motorului. Toate acestea reprezintă un volum de muncă mult mai mare comparativ cu conducerea unei mașini cu transmisie automată.
Cercetătorii subliniază că o astfel de solicitare mentală regulată reprezintă un fel de exercițiu zilnic pentru creier, care ar putea fi deosebit de benefic în societățile cu o populație tot mai îmbătrânită. Odată cu generalizarea transmisiilor automate și, mai ales, cu dezvoltarea viitoarelor vehicule autonome, șoferul devine considerabil mai pasiv în îndeplinirea acestor sarcini.
Ironic este faptul că transmisiile manuale dispar mai repede ca niciodată. În Japonia, acestea mai reprezintă doar aproximativ 1-2 procente din vânzările de mașini noi, fiind întâlnite în principal pe vehicule comerciale ușoare accesibile și pe unele modele sport.
Cele mai ieftine vehicule japoneze și așa-numitele modele ”kei car” – printre care Suzuki Carry, Suzuki Every, Daihatsu Hijet și Honda N-Van – păstrează încă arhitectura clasică cu trei pedale. Majoritatea autoturismelor au trecut însă deja la transmisii automate, pe fondul extinderii sistemelor de propulsie hibride. De exemplu, modele precum Toyota Corolla și Honda Civic sunt disponibile pe piața internă doar cu transmisii de tip CVT, în timp ce cutiile manuale au rămas rezervate aproape exclusiv versiunilor sport.
Deși studiul nu pretinde că transmisiile manuale sunt un panaceu pentru îmbătrânire sau pentru bolile neurodegenerative, acesta ridică o întrebare interesantă: într-o eră în care mașinile solicită tot mai puține abilități din partea șoferilor, schimbarea manuală a vitezelor ar putea fi una dintre ultimele sarcini zilnice care stimulează cu adevărat creierul în timpul condusului.
CITEȘTE ȘI:
Ordinea corectă a etapelor de detailing exterior: de la prespălare la luciul final
Comentați?