Accelerarea ritmului reformelor structurale și investirea eficientă a fondurilor UE în paralel cu o
administrare fiscală eficientă vor ajuta la consolidarea redresării și a creșterii viitoare, situație care va
crea oportunități mai bune de progres pentru români, conform unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
România a înregistrat progrese remarcabile în creșterea nivelului de trai înainte de criza COVID-19,
iar reziliența economică în timpul pandemiei a fost impresionantă.
Un nou studiu economic OCDE referitor la România arată că prioritatea imediată în ceea ce privește
economia și sănătatea publică trebuie să fie creșterea masivă a ratei de vaccinare, care se situează la
circa 40% și este printre cele mai scăzute din Europa.
Pentru susținerea revenirii pe termen mediu și lung, România trebuie să se concentreze pe o
implementare eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență finanțat de UE, prin
îmbunătățirea capacității administrative și realizarea reformelor necesare în domenii precum pensiile.
Reformele trebuie să se axeze și pe reluarea creșterii productivității, pe crearea de locuri de muncă și
pe dezvoltarea competențelor, consolidând statul de drept și finanțele publice.
„Pandemia a lovit puternic România, dar guvernul a gestionat consecințele economice rapid și
eficient, contribuind la o redresare rapidă a activității economice”, a afirmat Mathias Cormann,
secretarul general OCDE, cu ocazia prezentării studiului la București, alături de prim-ministrul
Nicolae-Ionel Ciucă. „Provocările vor continua în toate țările. Prioritatea imediată este îmbunătățirea
eficienței campaniei de vaccinare. Ulterior, creșterea productivității prin reducerea barierelor
concurențiale, ameliorarea cadrului de reglementare și optimizarea dimensiunii și calității forței de
muncă vor fi elemente esențiale ale creșterii nivelului de trai, iar acestea vor facilita convergența
veniturilor către nivelurile din țările OCDE”.
Criza COVID-19 a lovit după două decenii de performanțe economice deosebite, în urma cărora
PIB-ul României pe cap de locuitor a urcat la peste 60% față de media din OCDE. Este o creștere
puternică de la doar circa 30% la începutul anilor 2000.
Redresarea va continua. Studiul estimează o creștere de 4,5% a PIB-ului României în 2022 și 2023,
după un plus de 6,3% în 2021. Având în vederea creșterea puternică a inflației, care a depășit ținta
stabilită de BNR, politica monetară trebuie să devină mai strictă în funcție de necesități.
Trebuie elaborat un plan credibil pe termen mediu, pentru a permite o reducere treptată a deficitului
bugetar. Acest plan trebuie să includă reforme care să vizeze accelerarea absorbției fondurilor UE
NextGeneration, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și ameliorarea sustenabilității
financiare a sistemului de pensii în situația îmbătrânirii populației. Accelerarea modernizării
administrației fiscale, precum și reformele menite să elimine prevederile fiscale ineficiente (în special
cele vizând microîntreprinderile și anumite sectoare precum cel al construcțiilor) și să majoreze taxele
care creează mai puține distorsiuni (cum ar fi taxele pe proprietate) ar putea contribui la creșterea
veniturilor și la crearea unui sistem fiscal mai corect și mai eficient.
Creșterea productivității trebuie stimulată. În prezent, productivitatea economică din România
reprezintă aproximativ 2/3 din media din OCDE. Un mediu de afaceri mai bun și un stat de drept
puternic, care să ajute la atragerea investițiilor, reprezintă cheia stimulării creșterii economice și a
veniturilor, readucând astfel România pe calea convergenței economice cu țările din OCDE.
În mod special, o concurență mai puternică și un cadru de reglementare cu proceduri mai simple
pentru înființarea și închiderea firmelor ar ajuta companiile eficiente să prospere, să investească și să
adopte noi tehnologii. Investițiile în tranziția ecologică și digitală ar fi încă un factor care ar stimula
potențialul de creștere al României, ajutând în același timp țara să se apropie de țintele climatice
fixate.
Îmbunătățirea calității oportunităților și a mobilității sociale este de asemenea importantă. În ciuda
unei scăderi constante a numărului de persoane trăind în sărăcie în ultimii ani, procentul de români
care trăiesc cu mai puțin de jumătate din venitul mediu este la nivelul de 17%, față de media OCDE
de 12%. România este în urma celor mai multe țări din cadrul OCDE când vine vorba de asigurarea
accesului la educație de înaltă calitate, sănătate, locuințe și transport. Disparitățile regionale erau deja
considerabile. Pandemia a adâncit inegalitățile, fiind afectate cel mai mult grupurile vulnerabile, în
special tinerii, femeile și comunitățile de romi. Este foarte important să se utilizeze educația și
formarea pentru a introduce mai mulți lucrători necalificați pe piața muncii cu forme legale. Aplicarea
mai multor politici active pe piața muncii și îmbunătățirea accesului la școli vocaționale bune și la
educație de calitate pentru adulți ar contribui la eliminarea neconcordanțelor dintre cererea și oferta
din acest domeniu. Îmbunătățirea competențelor și a oportunităților de muncă ar ajuta, de asemenea,
la reducerea fluxului de emigranți români, care a afectat deja dezvoltarea economică prin crize în ceea
ce privește forța de muncă și competențele.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris, promovează politici pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a oamenilor din întreaga lume. Colaborând cu țări membre și partenere, organizația oferă un forum în cadrul căruia guvernele pot interacționa pentru a-și împărtăși experiențele și a căuta soluții pentru provocările economice și sociale sau cele legate de guvernare.
Cele 38 de țări membre OCDE sunt următoarele: Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.
OCDE colaborează cu România, precum și cu alte țări care nu sunt membre, prin proiecte specifice la nivel de țară. Această colaborare se face sub diverse forme, cum ar fi participarea în organismele OCDE, evaluări ale politicilor la nivel de țară, integrarea unor seturi relevante de date în bazele de date OCDE, analize comparative și aderarea la instrumentele OCDE.
Consiliul OCDE a decis la data de 25 ianuarie 2022 să facă primul pas în discuțiile de aderare cu România, în paralel cu Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru. Din acest moment, se vor pregăti foi de parcurs individuale, care vor prezenta termenii, condițiile și procesul de aderare, cu condiția ca țările respective să confirme adeziunea la valorile, viziunea și prioritățile reflectate în declarația privind viziunea OCDE, făcută cu ocazia aniversării a 60 de ani de existență, și în declarația din 2021 al Consiliului Ministerial.
CITEȘTE ȘI:
Top 5 sfaturi pentru a alege școala de șoferi potrivită
Guvernul a aprobat costul de 7,26 miliarde de lei pentru Autostrada Buzău-Focșani
Comentați?