Impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact pentru companii, cele mai afectate domenii fiind energia, auto, sectorul tutunului, farmaceutic și construcții, multe deja supraimpozitate. Potrivit estimărilor PwC România, această măsură va aduce aproximativ de 6,2 miliarde lei la buget.
Propunerile de măsuri fiscale anunțate de guvern sunt o consecință a deficitului bugetar nesustenabil, iar o povară fiscală mare pusă brusc mediului de afaceri, într-un context oricum fragil, riscă să încetinească și mai mult economia, consideră Daniel Anghel, liderul serviciilor fiscale și juridice din cadrul PwC România.
Acesta subliniază că principalele consecințe așteptate ale acestor propuneri sunt descurajarea investițiilor, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt și mediu, migrarea activităților unor companii către alte state sau amânarea intențiilor unor companii străine de a investi pe piața românească, presiuni inflaționiste prin transferul costurilor către consumatorii finali, reducerea competitivității României, cu impact asupra exporturilor.
”Finanțele publice sunt în dezechilibru din cauza creșterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile și pensiile, subțierii bazei impozabile, evaziunii, colectării deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulți ani. Din păcate s-au luat puține măsuri pentru o colectare mai bună. Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu”, a explicat Daniel Anghel.
Dintre toate impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură. Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor PwC România, 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit. Suma estimată că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. ”Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari”, a adăugat Daniel Anghel.
Impozitul pe cifra de afaceri va fi datorat începând cu 1 ianuarie 2024 de toate companiile care înregistrează în anul anterior o cifră de afaceri ai mare de 50 milioane euro.
”Când vorbim de cifra de afaceri, nu vorbim de cea așa cum o știm din situațiile financiare, ci de un an mod de calcul care adaugă la cifra de afaceri reală si alte venituri. Mai exact diferența dintre venituri totale și venituri scutite (venituri neimpozabile, variația stocurilor, despăgubiri, subvenții)”, a explicat Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.
Aceasta a arătat formula de calcul nu înseamnă 1% din cifra de afaceri, înseamnă 1% aplicat la cifra de afaceri din care se scad investițiile în active, lista acestora urmând să fie publicată într-un ordin de ministru. Contribuabili vor plăti maximul dintre ce calculau până acum ca impozit pe profit și ceea ce rezultă ca fiind acest impozit minim pe cifra de afaceri.
”Din discuțiile cu clienții, majoritatea vor fi afectați de această măsură, potrivit calculelor lor. Sunt trei categorii care vor fi mai afectate, din industrii reglementate: energetic, farma, care deja plătesc diferite taxe specifice sectorului lor și au marje mici reglementare. Companiile din energie au deja o poziție financiară complicată, datorată plafonarii prețurilor, intarzierea plăților compensărilor pentru aceste plafonări, inflația, etc. Spre exemplu, pe factură vedem tarife de transport, certificate verzi, care se regăsesc și în veniturile altor companii din lanț și care nu generează venituri. Practic suntem în situația în care taxăm ceva ce nu produce profit și generează impact și în rândul altor companii. În farma, comerțul cu medicamente este cel mai afectat sector din toată economia, pentru că la medicamente sunt marje reglementate, mici, în unele cazuri sub 1%. Dezechilibrele sunt foarte mari. Companii mari din sector se gândesc dacă își mai pot continua activitatea în condițiile acestor măsuri”, mai spune Ruxandra Târlescu.
CITEȘTE ȘI:
Fonduri prin PNRR pentru secțiunea Leghin – Târgu Neamț, parte din Autostrada Unirii A8
Comentați?