Pentru primul semestru din 2018, au fost majorate, în medie cu 10-18%, toate tarifele de referinţă pentru poliţele auto obligatorii aferente autoturismelor deţinute de companii. Creşteri mult mai mari, de 28,7%, s-au înregistrat însă în cazul utilitarelor uşoare.
Spre sfârşitul lunii trecute, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat noile tarife de referinţă pentru poliţele RCA. Din datele furnizate rezultă că, pentru persoanele juridice, creşterea medie a fost de 11% comparativ cu valorile determinate pentru semestrul II din 2017. Astfel, tariful de referinţă mediu ponderat în funcţie de numărul de expuneri pe fiecare segment este de 1.752 lei faţă de 1.574 lei. În opinia supraveghetorului pieţei asigurărilor, creşterile de tarife înregistrate de poliţele companiilor au avut loc pe fondul avansului primei de risc.
Raportul ASF arată că, în cazul autoturismelor, majorarea medie a fost cuprinsă între 10-18%. La această categorie, cel mai mult, cu 18%, a avansat referinţa medie pentru autovehiculele cu capacitatea cilindrică de peste 2.500 cc, de la 1.249 lei la 1.474 lei, iar cel mai puţin, cu 10,2%, referinţa medie pentru maşinile cu o capacitate cilindrică de 2.001-2.500 cc, de la 1.035 lei la 1.141 lei.
La utilitare uşoare, cu masa maximă mai mică de 3.500 kg, majorările au fost mult mai mari, de 28,7%, de la 951 lei la 1.224 lei.
„Publicarea tarifelor de referinţă reprezintă un demers ce conduce la creşterea transparenţei, la informarea şi la transmiterea către consumatori a unor informaţii corecte şi complete cu privire la poliţele auto obligatorii. Acestea nu reprezintă, însă, tarifele la care sunt încheiate poliţele RCA în piaţă”, precizează ASF.
Noile tarife de referinţă au fost calculate de consultanţii de la Deloitte Audit, care au ţinut cont de categoriile de vehicule (autoturisme, autovehicule transport marfă, autovehicule transport persoane), de tipul asiguratului (persoana juridică/persoană fizică), de vârsta asiguraţilor în cazul persoanelor fizice, precum şi de caracteristicile tehnice ale vehiculelor (capacitatea cilindrică sau puterea, masa maximă autorizată, numărul de locuri).
“Tariful de referinţă este un reper pentru consumatori în ceea ce priveşte preţul politelor auto obligatorii şi reprezintă, împreună cu factorul N, elementele în baza cărora este stabilit pragul aferent încadrării unui asigurat în categoria de client cu risc ridicat”, explică reprezentanţii ASF.
În prezent, valoarea factorului „N” este de 1,36 şi aceasta arată că o persoană care primeşte de la cel puţin trei asigurători diferiţi oferte ale căror prime de asigurare RCA sunt mai mari cu 36% faţă de tariful de referinţă aferent segmentului de risc din care face parte, este încadrată în categoria asiguraţilor cu risc ridicat şi poate să solicite BAAR o ofertă pentru încheierea unui contract RCA. Preţul acestei oferte va fi calculat prin înmulţirea tarifului de referinţă cu 1,36 şi cu coeficientul aferent clasei de Bonus-Malus.
De altfel, reprezentanţii ASF subliniază că tarifele de referință au fost introduse în contextul creat de cadrul legislativ primar şi secundar actual, care introduce prevederi şi instrumente noi pentru piaţă. Printre acestea se numără şi un sistem de Bonus-Malus care răsplăteşte comportamentul corect în trafic. Acum şoferii care ajung la clasa maximă de bonus (B8) primesc o reducere de 50% a tarifului de primă, faţă de 32% cât era prevăzut de reglementările anterioare.
La data de 31 decembrie 2017, conform datelor disponibile în baza de date CEDAM, aproximativ 76% din poliţele RCA pentru persoane juridice se aflau în clasele de bonus B1-B8, în categoria maximă B8 aflându-se 26% din poliţe.
“Astfel, ca urmare a modificării legislaţiei cu privire la sistemul de Bonus-Malus, reducerile procentuale disponibile sunt mai mari decât au fost aplicate în trecut.”, arată ASF.
Urmatoarele seturi diferite de date au fost colectate pentru fiecare societate de asigurări şi utilizate în calculul tarifului de referinţă:
- Bazele de date cu poliţe subscrise până la data de 30 iunie 2017;
- Bazele de date cu daunele întâmplate în perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2017;
- Triunghiurile cu daunele plătite şi întâmplate în perioada 1 ianuarie 2010 – 30 iunie 2017.
Cele mai importante câmpuri din bazele de date de poliţe au fost cele referitoare la segmentare (tipul autoturismului, vârsta, tipul asiguratului, parametrii motorului, numărul de locuri, masa maximă) şi cele referitoare la expunere (datele de început şi de sfârşit ale acoperirii).
În ceea ce priveşte daunele, cele mai importante elemente au fost numărul poliţei (pentru corespondenţa cu baza de date de poliţe), data daunei şi valoarea daunei (plătită şi înregistrată în rezervă).
Pentru toate segmentele pieţei definite în segmentarea tarifelor, s-a calculat o estimare a primei de risc ca produs dintre dauna medie şi frecvenţa daunelor. Atât estimarea daunei medii, cât şi a frecvenţei daunelor sunt bazate pe datele istorice ale pieţei RCA din România pentru perioada 1 iulie 2012 – 30 iunie 2017.
În cadrul procesului de construire a tarifului de referinţă, au fost luate în considerare încarcări pentru costurile de achiziţie şi cele administrative, marja de profit şi referinţele Bonus-Malus. Încărcările pentru costurile de achiziţie şi cele administrative, precum şi pentru marja de profit au fost stabilite la valoarea de 25% si, respective, de 3%. Incărcarea Bonus-Malus s-a aplicat pentru a compensa reducerile care vor fi acordate ca urmare a aplicării sistemului Bonus-Malus. În consecinţă, încărcări de 23,07% au fost calculate pentru persoane juridice. Pentru a calcula valoarea medie Bonus-Malus, au fost luate în considerare poliţele care au avut data de început a acoperirii riscului în intervalul 1 ianuarie – 30 iunie 2017.
„Publicarea tarifelor de referinţă reprezintă un demers ce conduce la creşterea transparenţei, la informarea şi la transmiterea către consumatori a unor informaţii corecte şi complete cu privire la poliţele auto obligatorii. Tarifele de referinţă nu reprezintă tarife la care sunt încheiate poliţele RCA în piaţă”, au conchis reprezentanţii ASF.
(Articol publicat în revista Flote AUto, martie 2018)
Comentați?