Se adună indicii numeroase că toamna va fi una dificilă în Europa, arată o analiză realizată de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România . Datele strânse între 10 şi 25 august de S&P Global arată că zona Euro a înregistrat în luna august cea mai aspră contracţie din ultimii trei ani. Indicatorul PMI compozit a ajuns la 46,7 puncte, un minim al ultimelor 33 de luni.
Dacă în trecut sectorul serviciilor contrabalansase „îngheţul” din industrie, luna august a adus o scădere de 3 puncte, la 47,9, a indicelui de activitate în servicii, sugerând contracţie în acest domeniu, pentru prima dată anul acesta.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, viitorul apropiat e sub umbra scăderii comenzilor noi în cel mai rapid ritm din ultimii trei ani. „Dacă privim în urmă, dincolo de pandemie, abia în 2012 am mai avut o reducere similară a stocului de comenzi (produse şi servicii în aşteptare). Situaţia e şi mai delicată în Germania, unde abia în 2009 regăsim o situaţie similară”, precizează analistul XTB România.
Inflaţia la „poarta de intrare” a fabricilor a crescut neaşteptat. Decizia Arabiei Saudite şi Rusiei de a păstra tăierile de producţie până la sfârşitul anului, care au împins marţi petrolul Brent la 90 de dolari pe baril, nu ajută la domolirea presiunii pe preţuri.
În tabloul european, economiile din sud, precum Italia şi Spania, au postat cifre relativ mai bune, ajutate şi de apetitul dezlănţuit pentru călătorii. Turiştii au venit nu doar din interiorul UE, ci şi dinspre SUA sau alte zone geografice.
Irlanda continuă să iasă din linie în sens pozitiv, cu indicele PMI compus la 52,6, vârful ultimelor 4 luni. Irlanda e pe cale să înregistreze un surplus bugetar de 3,5% din PIB anul acesta. Însă şi aici datele arată o încetinire, influenţată de exporturi, care ar putea să aducă creşterea economiei pe tot anul 2023 la doar 0,1%.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, economiile bătrânului continent sunt strâns legate de Germania, iar cifrele sunt sursă de preocupare. Indicele PMI compus, care dă o imagine atât despre industrie, cât şi servicii, a coborât la 44,6, un minim al ultimelor 39 de luni, comparându-se nefavorabil cu Spania (48,6), Italia (48,2) şi chiar Franţa (46).
Este Germania – din nou – „bolnavul Europei”? „Titlurile de presă încep să semene cu cele din anii ’90, când economia nu arăta deloc ca un motor, ci mai degrabă ca o piatră de moară în ansamblul european”, arată analistul XTB România.
Inflaţia în sectorul serviciilor a rămas foarte ridicată în special în Germania. Încetinirea Chinei a tras în jos segmentul de export din Franţa şi Germania. Deşi costul energiei s-a ajustat, iar cel al gazelor naturale a scăzut şi mai pronunţat, industria are nevoie de predictibilitate şi un profil solid al cererii pentru a reporni activitatea.
În plus, sectorul auto german, un motor esenţial în trecut, e între Scila şi Carybda, fiind supus presiunilor din două direcţii. Tesla, pe de o parte, şi producătorii chinezi, pe de altă parte, s-au arătat mai agili în conectarea la trendul electric, câştigând cotă în pieţele foarte importante din Asia. În acelaşi timp, producătorii germani sunt într-o cursă a investiţiilor pentru recâştigarea poziţiei competitive.
Consumatorii germani sunt uşor mai pesimişti faţă de începutul verii, potrivit GfK, deşi nu atât de preocupaţi pe cât au fost în toamna-iarna anului trecut. Investitorii, potrivit indicatorului Sentix, sunt la cel mai scăzut nivel de încredere din octombrie până acum. Potrivit analistului XTB România, riscul de recesiune e ridicat, după semnele curente. BCE, observând dinamica salariilor, nu poate închide ochii în faţa inflaţiei pentru a opera scăderi rapide ale dobânzii de referinţă.
Estul Europei se află deja în unele părţi ale sale în recesiune. În Ungaria şi Polonia PIB-ul a scăzut. Cehia este în stagnare, dar vulnerabilă prin expunerea la sectorul auto şi canalul de export.
Mediul unor dobânzi înalte are, de asemenea, efecte pe termen lung – deşi ele sunt cerute de reperele actuale de inflaţie. Potrivit unui studiu foarte recent al San Francisco Fed, creşteri de dobândă neaşteptate de 1 punct au un efect potenţial de diminuare a PIB-ului cu până la 5 puncte, faţă de scenariul de bază, peste un deceniu. În contrast, stimularea monetară are efecte mai ales în orizontul 5-10 ani, diluându-se ulterior aproape în totalitate.
Germania a fost destinaţia pentru 20% din exporturile României, iar volumul total al schimburilor comerciale a atins 40 de miliarde de euro anul trecut. România se confruntă cu propria sa dilemă privind deficitul public. România caută să majoreze veniturile bugetare fără a sufoca elanul economiei, fiind prinsă în tabloul european – şi în special german – de încetinire.
„Estimările pentru economia României anul acesta sunt monitorizate spre a fi ajustate în sens descendent, luând în calcul datele macro din ultimele săptămâni din Europa. Pieţele şi actorii economici aşteaptă pachetul de măsuri fiscale, iar sectorul bancar a resimţit deja corecţii de peste 2%, marţi „, precizează analistul XTB România.
Pieţele bursiere europene, inclusiv cea locală, ar putea avea în faţă o toamnă care urmează statistica: septembrie şi octombrie tind să aducă repoziţionări după „vacanţa” de vară şi o volatilitate mult peste media anuală.
CITEȘTE ȘI:
Cum își rezolvă românii problemele generate de creșterea costului vieții. Sondaj CURS
Constructor desemnat pentru supralărgirea unei secţiuni din Prelungirea Ghencea
Comentați?