Economia globală a fost surprinzător de rezilientă în 2024, inflația de bază și evoluția pieței muncii s-au plasat în trena prognozelor optimiste. Iar piețele au început de ceva vreme să includă în preț unele scăderi în așteptarea deciziilor băncilor centrale de scăderi ale ratelor dobânzilor. Însă cea mai pregnantă tendință este decuplarea politicii monetare din zona euro de cea americană, arată o analiză realizată de Akcenta, companie specializată în schimb valutar și plăți internaționale.
BCE reduce ratele, însă economia nu își revine în ritmul anticipat
Prima parte a anului a fost marcată de volatilitate la nivel global, provocată de tonul mai restrictiv al FED privind politica monetară, dar și de revenirea inflației pe un trend ascendent în zona euro. Inflația în zona euro a avut un puseu de creștere în luna mai față de aprile, de la 2,4% la 2,6%, chiar înainte ca Banca Centrală Europeană să ajusteze în scădere dobânda de referință în zona euro cu un sfert de punct procentual.
Reducerea, prima operată din 2019 până acum, a fost aplicată în contextul în care creșterea economică a înregistrat scăderi în primul trimestru și dă semne de revenire lentă, în special în sectorul producției.
Însă decizia BCE contrastează puternic cu cele adoptate în trecut, atunci când, peste ocean, FED lua ințiativa. Consecințele pot fi negative pentru moneda unică europeană, pentru că aici putem vorbi despre o decuplare a politicii monetare europene de cea americană.
Specialiștii avertizează că o posibilă depreciere a monedei europene în raport cu cea americană ar duce la o accelerare a inflației importate.
Motivele menținerii ratelor dobânzilor la niveluri ridicate? Incertitudinile din economie
Președinta BCE, Christine Lagarde, remarca faptul că perspectivele inflaționiste au înregistrat „o îmbunătățire semnificativă” și că există posibilitatea ca politica monetară să treacă într-o fază de relaxare.
Însă incertitudinile persistă, iar revizuirea asecendentă a inflației pentru anul viitor, de la 2% la 2,2% a fost o surpriză pentru actorii din piață, în condițiile în care inflația medie pentru acest an este prognozată la 2,5%. Investitorii se așteaptă la cel mult încă o reducere pentru 2024, dar data acesteia devine incertă în condițiile în care reducerea ratei dobânzii din iunie a fost operată în condițiile creșterii inflației, decizie care poate afecta credibilitatea BCE.
În schimb, Rezerva Federală a SUA menţine neschimbate ratele dobânzilor, între 5,25 şi 5,5%,cel puțin până la ședința din septembrie. Este cel mai ridicat nivel al ultimilor 23 de ani după ce presiunile asupra prețurilor au rămas ridicate.
În România, presiunile asupra inflației se mențin. Execuția bugetară pe primele 6 luni, care arată un deficit peste 2%, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor a determinat Banca Centrală să mențină nivelul dobânzii de referință la 7%.
La acestea se adaugă deficitele de cont curent și nivelurile datoriei publice, care pot influența cursul de schimb. BNR anunța în primele 4 luni o creștere a deficitului de cont curent cu peste 26% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar datoria externă a urcat cu 1,8 miliarde de euro.
EURO versus RON. Ce companii au de câștigat din slăbirea oricăreia dintre cele două monede?
În opinia lui Jacek Jurczinski, CEO Akcenta, companie specializată în schimb valutar și plăți internaționale „situația pentru companiile de import-export este cel puțin dificilă. Băncile centrale din zona euro și din SUA mențin ratele dobânzilor la niveluri foarte ridicate, iar acum, la jumătatea anului, este clar că relaxarea politicii monetare de către ambele bănci centrale va decurge mai lent decât se aștepta la începutul acestui an”.
În opinia sa, cea mai apropiată decizie a FED-ului de reducere a ratei dobânzii ar putea fi septembrie, însă „este, totuși, foarte posibil ca FED să nu reducă ratele până în trimestrul al patrulea”, completează Jurczynski.
Ratele mai mari ale dobânzilor se traduc printr-o finanțare mai scumpă a companiilor și o creștere economică lentă.
„În plus, întreprinderile de import-export se luptă în continuare cu o cerere mai slabă, în special în sectorul manufacturier cu orientare geografică către Germania. Cu toate acestea, perspectivele cererii pentru a doua jumătate a acestui an încep să se îmbunătățească, după cum confirmă mai mulți indicatori de susținere (de exemplu, indicii PMI), ceea ce face ca perspectivele pentru lunile următoare să fie ușor optimiste”, spune Jurczinski.
Și în economia românească există semnale pozitive privind o revigorare a exporturilor.
„Remarcăm o îmbunătățire treptată a sentimentului firmelor românești, inclusiv în ce privește evoluțiile viitoare ale pieței, însă cererea externă rămâne deocamdată mai slabă”, conclude Jacek Jurczynski.
Evoluția depinde însă, și de cât de repede își revine economia germană, cea mai importantă piață de export pentru produsele românești. Iar perspectivele nu sunt optimiste. În loc să crească, sentimentul companiilor din Germania s-a deteriorat în iunie, când indicele ifo privind climatul de afaceri a scăzut în iunie la 88,6 puncte, de la 89,3 puncte în mai. Practic, economia germană are dificultăți în depășirea stagnării.
Politica BNR poate face ca EURO să treacă pragul critic de 5 lei
Excedentul de lichiditate din piață a pus presiune asupra dobânzilor a menținut la un nivel stabil moneda națională, care nu a înregistrat fluctuații importante.
Ședința din iulie a adus însă prima reducere a ratelor dobânzilor cheie și în România. Iar dacă BNR va continua și cu alte reduceri în acest an, în ciuda unui platou pe care se menține inflația, indicele armonizat al prețurilor fiind în luna iunie 4,9%, putem asista la o slăbire a monedei naționale. Iar atingerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro s-ar putea înregistra în a doua parte a anului, așa cum arată prognoza FX a analiștilor Akcenta.
Analiștii Akcenta remarcă și faptul că leul s-a păstrat într-o situație stabilă atât față de EUR, cât și față de USD în acest an, e adevărat că susținut de activitatea BNR, care nu s-a abătut de la politica monetară restrictivă. Stabilitatea cursului de schimb RON/EUR a ajutat exportatorii români care au reușit să-și crească afacerile de la începutul anului. În perioada ianuarie-aprilie 2024, firmele românești au înregistrat o revenire mai rapidă a exporturilor și importurilor în UE, iar mișcări mai semnificative ale cursului EUR/RON ar putea deschide și mai multe oportunități pentru firme de a avea cursuri de schimb mai bune atât la export, cât și la import.
Un leu mai slab în raport cu moneda unică europeană poate însemna o evoluție pozitivă a exporturilor, dar și o creștere a prețurilor importurilor. În schimb, raportul dintre USD și RON este determinat de evoluția EUR/USD. Un dolar mai slab și o tranzacționare mai aproape de nivelul de 1,10 în EUR/USD înseamnă, de asemenea, un USD mai slab față de RON, posibil spre 4,55 lei pentru un dolar american. În schimb, un USD mai puternic față de EUR înseamnă și un USD mai puternic față de RON, spre valoarea de 4,70 lei pentru un dolar american.
Chiar și asistând la fenomenul de „dedolarizare” pe piețele emergente, unde un dolar puternic defavorizează schimburile comerciale, ponderea monedei americane în tranzacțiile internaționale rămâne la un nivel record.
Intervalul de tranzacționare se menține 1,05 – 1,10 EUR/USD, mai apropiat de 1,05 pentru această vară. Dacă rata inflației în Statele Unite va fi sub nivelul de 3%, este posibil ca FED-ul american să scadă rata dobânzii pentru a crea mai mult spațiu de manevră pentru slăbirea dolarului. În cazul în care inflația se va menține la un nivel ridicat, vom asista la o menținere a politicilor restrictive peste ocean.
CITEȘTE ȘI:
Cum ajung mașinile să fie din ce în ce mai scumpe din cauza sistemului de iluminare
Renault susține Competiția Națională de Descarcerare și de Acordare a Primului Ajutor Calificat
Comentați?